Castelul PELES „Perla Carpatilor”

* Castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din Romania, avand caracter de unicat si este, prin valoarea sa istorica si artistica, unul dintre cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. In 1866, Carol I a ajuns la Podul Neagului pentru prima oara, fiind gazduit la manastirea din localitate, ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino in 1695. Impresionat de frumusetea locurilor, Carol I a cumparat aici 1.000 de pogoane in 1872. In acelasi an, Wilhelm von Doderer a fost contactat de Administrarea Casei Princiare Romane pentru realizarea planurilor resedintei de vara a suveranului Carol I. Timp de patru ani, Wilhelm von Doderer a realizat planurile pentru viitoarea resedinta. Sub conducerea dirigintelui de santier, Johannes Schult, in primii doi ani, 300 de muncitori au lucrat doar pentru amenajarea terenului. Sub piatra de temelie a castelului au fost ingropate cateva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede romanesti cu chipul lui Carol I. In 1874, localitatea Podul Neagului, la doriunta lui Carol I, a primit numele de Sinaia. In 1876, contractul cu arhitectul Wilhelm von Doderer este reziliat, Johannes Schult preluand conducerea santierului precum si realizarea unei noi serii de planuri. Principele a renuntat totodata, din motive financiare, la un proiect arhitectural grandios, castelul dobandind astfel aspectul unei ample vile in stilul neorenasterii germane. Constructia a fost finantata din caseta particulara a regelui Carol I, dar si din lista civila. Costurile etapei 1873-1883, atat pentru constructie cat si pentru lucrari de decoratie s-au ridicat la suma de 6,5 milioane lei aur, iar costurile globale, pana in 1914, la suma de 16 milioane lei aur. Decorarea castelui a fost realizata de decoratori prestigiosi ca J.D.Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz si Bernhard Ludwig din Viena. Proiectul final ce consta intr-o cladire cu aspectul unui chalet, corespunde atat viziunii si gustului artistic, cat si posibilitatilor financiare ale regelui. La 7 octombrie 1883, a avut loc inaugurarea oficiala a castelului. Regele Carol I i-a atribuit castelului functia de reprezentare si loc de decizii politice. Regina Elisabeta i-a conferit si rolul de lacas de cultura. Edificiul este compus din 160 de camere si are un turn central de 66 de metri inaltime. Parterul si etajul I sunt din piatra, in vreme ce etajul II este de palanca. La acestea se adauga mansarda pluriforma, cu turnulete si bovindouri, cu arcade si varfuri de fier aurite, totul prietenos si placut, fara pompa si somptuozitate greoaie. De o anumita masivitate este numai marele turn cu patru laturi si sarpanta deschisa a acoperisului, turn care se ridica la extremitatea vestica a fatadei principale. Un turn rotund mai mic cu acoperis conic foarte ascutit completeaza coltul estic. Nise, balcoane, galerii, partial acoperite cu stufoase plante agatatoare completeaza ansamblul. O permanenta schimbare de linii si profiluri vin sa dea o nota de intimitate intregului. Castelul avea dotari foarte moderne pentru epoca in care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticla al holului de onoare este mobil, putand fi actionat de un motor electric. Datorita uzinei electrice proprii, Pelesul a fost primul castel electrificat din Europa. Pelesul are o sala de teatru cu o mica scena si 60 de locuri, plus loja regala. Holul de onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, basoreliefuri si statuete. Plafonul mobil de sticla, actionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element surpriza pentru vizitatorii regelui, care puteau sa admire seninul cerului in noptile de vara. Holul a fost finalizat complet in 1911, sub conducerea lui Karel Liman. Biblioteca Regala are numeroase carti rare, legate in piele si gravate cu litere de aur. O usa secreta, o cale de acces mascata in spatele unui raft cu carti, ii permitea regelui sa ajunga in diferite incaperi ale castelului. Patrimoniul artistic al castelului este divizat in mai multe categorii: decoratia din lemn, mobilierul, vitraliile, armele si colectia de arta plastica si decorativa. Mobilierul de arta din majoritatea incaperilor castelului cuprinde piese originale datand chiar din secolul al XV-lea, realizate in cunoscute ateliere europene (Mainz, München, Viena, Hamburg). Alaturi de mobilierul valoros si decoratiile interioare care impodobesc incaperile se remarca si prezenta decoratiilor din piatra, a statuilor turnate din bronz, precum si a picturii murale la exterior. Vitraliile au fost achizitionate in perioada 1883-1914. Unele sunt originale: piese elvetiene si germane din secolele XV-XVIII, altele datand din secolul XIX sau inceputul secolului XX. Colectia de arme cuprinde peste 4.000 de piese, incepand din secolul XV pana in secolul XIX. Cele mai pretioase armuri sunt cele germane din secolele XVI-XVII si o armura completa pentru cal si cavaler, unica in Romania. In domeniul artei plastice se disting picturi originale semnate de Gustav si Ernest Klimt, Franz Match, Dora Hinz si chiar regina Elisabeta, dar si o serie de replici dupa pictori celebri. Mobilierul din Sala de muzica a fost primit in dar de regina Elisabeta din partea maharajahului de Kapurtala. Sala florentina, denumita si Marele Salon, impresioneaza prin plafonul sculptat in lemn de tei, aurit, cele doua mari candelabre si decoratiunile in stilul neorenasterii italiene. Sala Maura este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, avand elemente hispano-maure, cu o fantana din marmura de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo. Salonul Turcesc adaposteste o colectie de vase turcesti si persane din alama. Castelul are sapte terase decorate cu statui din piatra, fantani si vase ornamentate din marmura de Carrara. In 1889 a inceput constructia Pelisorului (finalizata in 1903), dupa care au fost ridicate grajdurile regale de pe Furnica si transformate celelalte edificii din Parcul castelului, Economatul si Corpul de Garda. Abia in 1914, Pelesul a ajuns la forma actuala, dupa numeroase si ample transformari datorate in special arhitectului Karel Liman, dar si arhitectului francez André Lecomte du Nouy. In perioada 1900-1930, Bernhard Ludwig-fiul, absolvent al facultatii de arhitectura din Viena, a fost principalul decorator al Castelului Peles si furnizor de mobilier al Casei Regale a Romaniei. Decoratia interioarelor este preponderent in stilul neorenasterii germane. In perioada 1930-1940, Carol al II-lea a locuit la Peles. In 1948, tot Complexul Peles, mai putin castelul, care a intrat in circuitul turistic, a devenit pentru o scurta perioada de timp loc de creatie si odihna pentru oamenii de cultura ai vremii. In 1953, Castelul Peles a devenit muzeu. La 5 ianuarie 2007 au fost finalizate negocierile pentru retrocedarea domeniului Peles, iar la 1 martie, acelasi an, a fost semnat memorandumul de retrocedare catre Familia Regala a domeniului Peles care cuprinde Castelul Peles, Castelul Pelisor, Castelul Foisor, Complexul Stavilar si Complexul de Ceramica. Cantec si descant „Sinaia – ce cantec si descant contine pentru noi, nemtii, acest cuvant. El ne-a devenit familiar de parca s-ar trage din matca limbii noastre, si chiar numele singur trezeste un ecou placut in inimile noastre, fara sa reinvie in fata noastra o lume de amintiri si chipuri, ne inaripeaza spornic fantezia: un castel se inalta cu turnuri si creneluri cutezatoare la mijloc de intunecata si tacuta padure; uriasi ai muntilor isi intind pana la nori capetele lor tuguiate; inspumate caderi de apa se napustesc vijelios la vale; prin desisul de muschi si ferigi, Pelesul cel brav si sprinten isi croieste drumul sau argintiu; pe infloratele pasuni alpine zaboveste auriu soarele, si melodiile melancolice ale ciobanului se amesteca, iata, cu sunetul talangilor” - Carmen Sylva Ceausescu la Peles Nicolae Ceausescu a vizitat destul de rar Pelesul. Prin anii ’80 se spunea ca sotii Ceausescu ar fi dorit sa-si stabileasca o resedinta de protocol la Peles. In legatura cu acest fapt circula o legenda. Cunoscandu-se ca acestia aveau mania de a ordona tot felul de demolari si schimbari, muzeografii i-au speriat, spunandu-le ca in interiorul Castelului era o ciuperca ce ataca elementele din lemn si este foarte daunatoare omului. In fapt, adevarul este ca o ciuperca atacase grinzile cladirii din cauza umezelii si neaerisirii. Din acest motiv, au demarat lucrarile de restaurare, fiind inlocuite structura de rezistenta din holul de onoare si din sufrageria de la parter. Sotii Ceausescu au petrecut o singura noapte la Castel, dormind insa in Foisor. Intre 1975-1989, Ceausescu a ordonat inchiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate in acest domeniu au fost cele de intretinere, militare si personalul de paza. Intreaga zona a fost declarata o zona de interes protocolar. Evenimente la Peles In 1892, la Castelul Peles a fost reinnoit Tratatul de alianta dintre Imperiul austro-ungar si Romania. La 15 octombrie 1893, se naste, la Castelul Peles, viitorul rege Carol al II-lea, fiul lui Ferdinand de Hohenzolern si al Mariei de Edinburgh. Tot aici s-a nascut, la 29 septembrie 1894, principesa Elisabeta, fiica lui Ferdinand si a Mariei. In 1896, imparatul Franz Joseph a vizitat Pelesul. Dintre numerosii oaspeti sositi in vizita la Castelul Peles pot fi amintiti regele Gustav al V-lea al Suediei, regele Albert I al Belgiei, regina Emma a Olandei, regele Ferdinand al Bulgariei, ducele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha si de asemenea principii mostenitori Rudolf si Franz Ferdinand ai Austro-Ungariei, regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii, regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei, printul mostenitor Yussuf Izedin al Imperiului otoman. La 5 august 1903, s-a nascut la Sinaia principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand si al reginei Maria. La 27 septembrie 1914, la Castelul Peles, a murit regele Carol I. La Castelul Foisor s-a nascut, in 25 octombrie 1921, viitorul rege Mihai I, iar la 20 iulie 1927, tot la Peles a murit regele Ferdinand I. In 1931, la Peles a avut loc nunta principesei Ileana, fiica regelui Ferdinand si a reginei Maria. Ioan BOTIS