Casele primarilor de Maramures (IV)

Spun ca nu castiga mult si ca de multe ori joaca o carte a omului care se sacrifica pentru binele comunitatii. E drept ca unii locuiesc in case modeste, ridicate in timp sau mostenite. Dar, ca intotdeauna, exista si exceptii. Urmeaza un nou episod din serialul care va prezinta casele primarilor de Maramures. „Nu se poate ridica o casa din salariul de primar”, „Casa mea e modesta” , „Stau in chirie la parinti”. Sunt doar cateva dintre replicile servite cu amabilitate sau indignare de catre mai marii unor comune maramuresene atunci cand vine vorba despre imobilul in care locuiesc si, mai ales, despre modul in care l-au dobandit. Desi toti spun ca au case modeste, construite intr-o perioada mai lunga de timp si inainte de a ocupa fotoliul de primar, multora dintre alesii de Maramu’ nu le place sa vorbeasca despre casa lor. Au si argumente: unii cred probabil ca statutul de persoana publica le permite sa-si tina averile la secret, altii se plang ca oamenii ii acuza pe nedrept ca au furat, altii sunt suparati ca oamenii au impresia ca ei traiesc mai bine decat altii etc. GAZETA de Maramures continua serialul legat de casele primarilor maramureseni. Astazi va prezentam imobilele in care locuiesc cativa alesi din Maramuresul Istoric. „Spune: ai furat!” Primarul din Repedea, Pavel Tiudic, pare sa aiba o problema cu casele sau, mai bine zis, cu gura lumii si cu casele „de familie”. Concret, Tiudic spune ca oamenii cred ca si casa copiilor sai a construit-o el, motiv pentru care il acuza ca a furat: „Nu stiu la care casa ati facut poza, aici e baiul. Daca ati facut la aia de la drum, cu poarta metalica, nu-i casa mea. Eu am casa din ’77. Aia care se face… Eu am 5 copii in Spania si Italia si se poate veni sa se vada cine lucreaza acolo. Deci, aia nu-i casa lu’ primaru’. Oamenii pot sa spuna ca eu fac nu stiu ce cu mama. Oamenii spun prostii, dar eu spun adevarul. Aia cu poarta metalica e casa copiilor. Ginerele sta la etajul unu, baiatul meu Tiudic Vasile e la acelasi nivel, dupa aia, celalalt, Vasile, Petru si Pavel. Eu stau langa biserica pocaitilor, pe o ulicioara. Casa e tot cu etaj, dar e facuta din ’77. Eu am stiut ca o sa spuna lumea ca-mi fac casa, dar aialalta e casa copiilor. E bine atunci, daca ati facut poza la casa cu poarta din fier forjat. No, aia-i casa mea! Acolo, da! Exact, jos e din caramida si sus din lemn. Acolo vreau sa fac eu jos, ca am si firma SC Tiudic SRL, vreau sa fac o spalatorie si o vulcanizare, pentru copii, ca sa aiba unde lucra. Eu am 6 baieti si doua fete. Bine, nu am bani, dar cand reusesc, o voi face. Acum am reusit doar sa tencuiesc. Trebuie sa-ti ajuti copiii cat poti, desi nu poti in totalitate. In casa in care stau, am intrat in ’80. Extinderea, partea cu lemn, am facut-o in ’93. Asa ca n-am lucrat la Primarie cand mi-am facut casa. Eu pot demonstra totul. Lumea crede ca acea casa a copiilor o fac eu. Spune: ai furat! Dar eu ce sa fur? Am copii! Iar copiii au venit din strainatate. Am 5 masini in curte acum, dar pleaca in 30. Acum ei tencuiesc. Fiul meu mai mare a lucrat la turci si in ’91 mi-a dat 5 mii de marci din care mi-am cumparat un apartament in centru. Apartamentul l-am tinut pana in 2003 si l-am vandut cu 17 mii de euro. Si cu banii aia i-am ajutat intr-adevar, ca erau de fapt bani de la el. Plus ca ginerele a vandut o casa cu 35 de mii de euro, asa ca s-au apucat sa ridice casa de aici (de care vorbeste lumea, n.red)”. Afara-i demolat gardu’ Primarul din Poienile de sub Munte, Stefan Oncea, locuieste pe o straduta din zona Primariei. Localnicii din zona spun ca „o sa recunoasteti casa, ca amu’ isi face gard”. Imobilul in care locuieste Oncea e unul modest. Primarul spune ca pe vremuri era cea mai „buna” casa din zona aceea, dar acum i-au luat-o altii inainte: „Eu am demolat acum gardul. Casa am construit-o in anul ’80, lucram la IFET in vremea aceea, iar de atunci n-am mai facut nimic. Acum imi fac un gard. Materialele de constructie de langa curtea mea sunt ale vecinului. Sincer, nu cred ca se poate ridica o casa din salariul de primar. Poate, dupa mai multi ani, daca recurgi la un credit. Este adevarat ca pe strada pe care stau sunt adevarate palate pe langa casa mea, insa acei oameni nu lucreaza la Primarie. Casa mea, fata de a altora, e micuta. In anii ’80, a fost cea mai buna casa de acolo, dar acum cei din zona lucreaza in Portugalia, Spania, Italia, iar cei care castiga vin si construiesc. Eu ma bucur ca oamenii au reusit sa se ridice din saracie. Am o fata studenta si un baiat la liceu in Baia Mare. Ce case sa le fac? Ca abia ii intretin. Cine n-are copii nu-si da seama ce inseamna cheltuielile cu scolarizarea. Plus ca eu sunt singurul care lucrez, sotia e casnica, asa ca n-am reusit sa agonisesc nici un leu de cand lucrez in administratie. Acum trebuia sa-mi refac gardul si, ca orice om, oricine isi poate face un gard. De cand sunt primar am reusit sa realizez pentru comunitate destule, dar pentru mine nu. In limita salariului pe care-l am si fiind singurul care lucreaza din familie n-am reusit sa realizez nimic. Pentru comunitate... si acum sunt pentru comunitate la SAPARD, pentru avizare, ca am obtinut un milion de euro la masura 3.5. Am si un proiect pe Ordonanta 7 si am o serie de alte proiecte: caminul cultural, reabilitarea scolilor, am facut 6 poduri in comuna, am refacut parcul comunei, am schimbat locatia pietei, am un proiect pentru sala de sport etc”. Casa cu poarta de aluminiu Declaratia de avere a primarul din Ruscova, Simion Roman, pare sa fie tinuta „la secret”. Adica nu apare pe site-ul Consiliului Judetean Maramures, la fel ca si declaratiile celorlalti fosti candidati la ultimele alegeri locale. Dar odata ajunsi in comuna „guvernata” de Roman n-a fost greu sa aflam unde locuieste acesta. Casa primarului e una decenta, „strajuita” de o poarta de aluminiu si e situata pe „strada principala”. „Fatada, ca si dalmatienii” Primarul din Sarasau, Ioan Covaci, are „doua case”. Cel putin asa sustin localnicii. Si mai are ceva: o problema cu ziaristii. Pe motiv ca „una vorbesti si alta iese”. Argumentul? Asa i s-a intamplat cu o domnisoara de la un post de televiziune. De parca daca un primar a fost destituit, de exemplu, din motive penale, ar trebui sa-i suspectam pe toti ca au incalcat legea sau daca unul dintre ei a fost nepoliticos sa ne razbunam pe toti alesii. In fine, Covaci a declarat ca: „Se poate vedea cat e salariul de primar. Eu am inceput sa construiesc casa in ’98, am terminat-o in 2000, anul trecut am pus un chit pe ea sau nu stiu ce mama dracului, s-a exfoliat si acum am renovat-o din nou. Au pus ceva material de interior pe exterior si toata s-a exfoliat si o fost si o gramada de bani. Nu se poate ridica o casa din salariul de primar. Am un copil care e plecat de cinci ani in Palma de Malorca, iar daca o sa vrea sa-si construiasca o casa nu ma pot opune ca-s primar sau ca nu stiu care ziar vrea sa scrie asta. Trebuie sa va puneti in locul meu. La mine-i invers situatia, ma ajuta copilul pe mine. Are o firma de constructie acolo in Palma, el cu cumnatul meu. Nu stiu daca neaparat o sa vrea sa-si ridice casa langa mine, desi acolo este teren de la parintii mei, dar poate isi va face casa pe Coasta de Azur sau cine stie unde. Altceva? Sa fie gluma intreaga, ca la ziar una vorbesti si alta iese! Eu asa am vazut! Saptamana trecuta am vorbit cu o domnisoara la un post de televiziune si una i-am spus si alta a iesit. Cand o sa apara, sa ma uit! Era finalizata casa? A, saptamana trecuta ati facut poza? Sa nu apara poza de cand era fatada ca si dalmatienii!” Casa morgana Potrivit declaratiei de avere completata „pe proprie raspundere”, in perioada campaniei electorale din 2004, Valentin Pop, primarul din Campulung la Tisa nu detinea nici casa de locuit, nici apartament si nici casa de vacanta. In schimb, avea un spatiu comercial de 95 de mp, dobandit, potrivit aceluiasi document, in 1995. Pe strazile comunei afli insa usor ca primarul are casa. E drept, o casa modesta, situata pe o straduta laturalnica ce nu pare noua si nu pare sa fi fost candva spatiu comercial. Dar, cine stie? „Palatul” lui Dumnici Singurul primar PNG de Maramu’ nu pare sa-i semene sefului sau, Gigi Becali. Din punct de vedere financiar, desigur. Adica spre deosebire de „palatul lui Becali”, Dumnici are o casa construita in anii ’80 si se plange ca din salariul de primar nu pot face investitii: „In ’80 am construit casa si in ’82 am terminat-o. Este o casa modesta. Ar fi greu sa ridici o casa din salariul de primar, mai ales daca-s copiii la scoala. Eu am o fata la facultate. Chiar ma gandesc la cei care au salarii mici cum se descurca. Nu am nici un plan de constructie. Nu fac case pentru copii, isi fac ei, ca lucreaza in strainatate. Acum s-a schimbat moda, acum ii ajuta copiii pe parinti. Noi o sa-i ajutam eventual la cresterea copiilor, financiar mai putin”. In chirie, la parinti Daca ii intrebi pe sapanteni unde locuieste primarul Maria Stetca, toti te indruma in zona Cimitirului Vesel unde, spun ei, „primarita” are o pensiune. Maria Stetca spune insa ca: „Eu sunt in chirie la parinti. Eu stau mai sus de biserica si casa-i a parintilor, cea cu ceramica pe fatada. Da, e si pensiune. Eu locuiesc impreuna cu parintii. Eu nu am casa. Nu se poate construi o casa din salariul de primar, ca sunt prea multe protocoale domnu’. Da’ sa stiti ca le dau din salariul meu. Tot timpul am stat cu parintii. La noi, copiii si parintii se ajuta reciproc. Si eu am copii, stau cu mine in vacanta, ca in rest sunt plecati. Daca parintii mei au facut pensiune sau eu am transformat-o? N-am transformat-o! E casa particulara, am transformat trei camere, iar restul e casa noastra in care locuim. Cand o sa veniti la noi, o sa va aratam cate camere are. Asa sunt, secretoasa. Va astept la noi”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Mircea CRISAN mirea@gazetademaramures.ro