Cartea sonora in Baia Mare

Saptamana trecuta, la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare, a avut loc lansarea in premiera nationala a unui produs cultural de exceptie. Nu intamplator, Societatea „Cartea Sonora” si-a lansat primele productii in Maramures. Cei doi initiatori ai acestui proiect cultural ce se vrea national sunt un baimarean, Mihai Nae, si un borsean, Stefan Mihali. Stabiliti in Viena, cei doi s-au intors in Romania, demarand acest proiect ambitios. Primele productii ale societatii Cartea Sonora se adreseaza copiilor. Este vorba despre trei adaptari dupa basmele lui H.C.Andersen (Lebedele si Craiasa zapezilor) si C.Lewis (Alice in Tara Minunilor). Pornind de la ideea ca traditia discurilor cu povesti a ramas o amintire, ca aparitiile discografice pentru cei mici sunt sporadice si neconvingatoare si ca intr-o societate in care televiziunea a devenit omniprezenta valorile comunicative din domeniul audio au devenit secundare, autorii programului cred ca a patrunde in lumea interioara a copiilor se poate realiza cel mai bine la modul auditiv. „Copiii se confrunta cu productii de desene animate care cultiva agresivitatea si promoveaza gesturi de violenta. Textele oferite de Cartea Sonora sunt curatate de termeni necuvinciosi si eliberate de conflicte gratuite”, sustin baimareanul Mihai Nae si borseanul Stefan Mihali, realizatorii acestor productii audio. Biblia rostita si originea dialogului uman Societatea „Cartea Sonora” vine si cu ideea unei campanii de sensibilizare in spirit ortodox a romanilor de pretutindeni, reevaluand forta duhovniceasca pe care cuvantul rostit poate sa o dezvolte. Noutatea nu o reprezinta ideea in sine, ci abordarea temelor biblice intr-o maniera similara celei din biserica. Alaturi de invitatia la rugaciune, Cartea Sonora aduce si proiectul „Biblia rostita”, avand la baza naratiunea simpla, dar generoasa, urmand exemplul initial prin care vorba sfanta s-a transmis pe cale orala inainte ca aceasta sa devina Scriptura. Ascultarea Scripturilor va contribui la intelegerea mesajelor duhovnicesti puse adesea in spatele unor pilde. Avem de a face in acest caz cu cea mai moderna forma de pastoratie din istoria credintei. Asociatiile de nevazatori din tara numara 65.000 de membri, la care se adauga 250.000 de ambliopi (cu vedere foarte scazuta). Rolul de intermediar al lecturantului este indispensabil pentru aceasta categorie de oameni. Cartea Sonora va deveni un colaborator permanent al nevazatorilor. Lucrarile vor putea fi audiate si in spitale, sanatorii, camine de batrani, orfelinate. Dincolo de programe sofisticate de calculator, dincolo de preocuparile lumii grabite, care nu-si mai gaseste timp de citit, Cartea Sonora se intoarce la originea dialogului uman, reinventand naratiunea ca expresie si ca mijloc simplu de comunicare. „Conceptul de carte sonora are la baza convingerea ca valoarea unui text iese cu adevarat in evidenta abia in momentul rostirii acestuia”, afirma Mihai Nae. Puntea dintre litera scrisa si cuvantul rostit Prin abordarea unui limbaj contemporan, fara a neglija potentialul valoros de expresie al tezaurului nostru lingvistic, Cartea Sonora poate reprezenta in peisajul cultural romanesc puntea dintre litera scrisa si cuvantul rostit. Cartea Sonora vine si cu alternativa eficientizarii timpului pierdut prin gari, in trenuri, autobuze sau automobile, de cei care isi petrec o mare parte din timp calatorind. Prin selectarea unui repertoriu adecvat, Cartea Sonora ofera o solutie: timpul acesta va putea fi folosit in scopuri didactice sau de divertisment. Exista si un proiect care isi propune sa preia cele mai savuroase bancuri ardelenesti. Pentru o prezenta cat mai consistenta in peisajul cultural romanesc, Cartea Sonora se va folosi si de posibilitatile pe care le pune la dispozitie Internetul, pentru a se putea adresa romanilor din toata lumea. In acest fel, productiile Cartii Sonore vor fi la indemana tuturor iubitorilor de limba romana. Mesajul educativ primeaza. In intentia de a reinventa naratiunea, autorii proiectului sunt convinsi ca pornesc la drum avand in arsenal cea mai puternica arma: limba romana. Cultura dialogului „In antichitate, cultura dialogului a implicat, deopotriva, capacitatea oratorica si disciplina ascultarii. Din aceasta perspectiva, a asculta nu ramane doar un verb la infinitiv, ci ascultarea este un proces activ. Pana tarziu, in evul mediu, scriitorii asterneau cuvintele pe hartie abia dupa exclamarea propozitiei. Rezonanta vorbelor era cea care garanta valoarea textului scris. Ne propunem abordarea unor opere din literatura romana si din literatura universala. Repertoriul ales cuprinde genuri diferite, de la proza pana la poezie. Abordarea operelor cu caracter istoric vine in sprijinul tinerilor elevi, care se vor apropia cu mai multa usurinta de materialul de studiu. Cei care sunt familiarizati cu tezaurul nostru literar au ocazia de a asculta lucrari care i-au fascinat de-a lungul anilor.” – din prezentarea Societatii Cartea Sonora. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro