Caravana sănătăţii continuă!

În parteneriat cu SMURD, UAC Europe şi Asociaţia NEMUS derulează programul „Caravana sănătăţii” prin care cetăţenii din comuna Dumbrăviţa îşi pot verifica gratuit tensiunea şi glicemia. Deja, personalul SMURD şi caravana au ajuns în Dumbrăviţa, Chechiş şi Rus. În 7 februarie, acţiunea va avea loc în Şindreşti, la ora 12, la şcoală; în 14 februarie, la Unguraş, la şcoală, începând cu ora 12, iar în 21 februarie, la Cărbunari, la grădiniţă, începând cu ora 12. Vă aşteptăm.

Peste 100 de persoane şi-au verificat până acum tensiunea şi glicemia în cadrul campaniei „Caravana Sănătăţii”, derulată de UAC Europe şi Asociaţia NEMUS, în parteneriat cu SMURD. Deja, personalul SMURD a fost în trei sate ale comunei: Dumbrăviţa, Rus şi Chechiş, cu echipamente performante, care verifică pe loc tensiunea, saturaţia, pulsul şi glicemia. În funcţie de rezultate, i-au îndrumat pe localnici către medicul de familie.

Din păcate, foarte mulţi dintre cetăţeni au fost depistaţi cu hipertensiune. Personalul SMURD le-a vorbit acestora despre riscuri în cazul în care hipertensiunea nu e tratată cu regim alimentar sau, la recomandarea medicului, cu medicamente. 

Hipertensiunea arterială este a doua cauză a mortalităţii în lume şi principala cauză a apariţiei handicapului fizic şi a celui mental, determinate de accidentele vasculare cerebrale.

Măsurarea frecventă a tensiunii arteriale te ajută să depistezi la timp hipertensiunea arterială, iar un tratament adecvat prescris de medicul tău va contribui la scăderea riscurilor determinate de această afecţiune.

Hipertensiunea arterială apare în general atunci când vasele de sânge se îngustează, ceea ce face ca circulaţia sângelui să fie mai dificilă, determinând astfel inima să lucreze mai intens. Tensiunea arterială crescută, sau hipertensiunea arterială, este definită printr-o tensiune arterială sistolică de cel puţin 140 mmHg şi o tensiune arteriala diastolică de cel puţin 90 mmHg - 140/90 mmHg.

Hipertensiunea arterială afectează aproximativ un miliard de persoane la nivel mondial (20% din populaţia adultă) şi se anticipează că această cifră va creşte la 1,5 miliarde până în anul 2025. (World Health Organisation - The World Health Report, 1997)

Până la vârsta de 50 de ani, 1 din 5 oameni au hipertensiune arterială, după vârsta de 50 de ani, 1 din 3, iar după vârsta de 65 de ani, 2 din 3 oameni au hipertensiune arterială. În total, în România sunt peste 5 milioane de bolnavi cu hipertensiune arterială.

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai importante cauze care pot fi prevenite de morbiditate şi mortalitate prematură atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, estimată a fi responsabilă pentru 6% din decese la nivel mondial. Hipertensiunea reprezintă un factor de risc pentru bolile cardiace (angina pectorală, infarct miocardic, insuficienţa cardiacă), accidente vasculare cerebrale, demenţă şi insuficienţă renală.

Prin controlul hipertensiunii, riscurile pot fi semnificativ reduse.

Ghidurile europene şi americane recomandă ca tensiunea arterială să fie redusă la 140/90 mmHg sau sub această valoare în populaţia generală cu hipertensiune arterială. Pentru anumiţi pacienţi cu risc crescut, este stabilită o valoare-ţintă mai mică pentru tensiunea arterială, în scopul reducerii complicaţiilor asociate. La pacienţii diabetici şi la pacienţii cu factori de risc, scăderea tensiunii arteriale la 130/80 mmHg sau mai puţin reduce riscul de boli cardiovasculare.

Factori de risc pentru tensiunea arterială

Există o gamă largă de factori care pot creşte  riscul de hipertensiune arterială, dintre care unii pot fi controlaţi, iar alţii, din nefericire, nu. Doi factori majori de risc pentru hipertensiune care nu pot fi controlaţi sunt vârsta peste 40 de ani şi istoricul familial de hipertensiune arterială. Unii dintre factorii de risc esenţiali care pot fi controlaţi sunt:

- fumatul

- lipsa activităţii fizice

- obezitatea

- consumul excesiv de alcool

- stresul

Reducerea nivelului tensiunii arteriale prin modificarea stilului de viaţă

Stilul de viaţă este extrem de important în prevenirea apariţiei hipertensiunii arteriale, iar un prim pas este renunţarea la fumat, în cazul celor care au acest viciu. Sarea este de asemenea un factor care determină creşterea tensiunii arteriale. Deşi consumul zilnic de sare al unei persoane ar trebui să se limiteze la 1,5 game, românii consuma 15 g de sare pe zi, de 10 ori mai mult.

Aveţi glicemia crescută? Iată ce alimente trebuie să evitaţi

Alimentaţia zilnică este unul dintre cei mai importanţi factori în evoluţia către diabet a persoanelor care au glicemia crescută. Însă, câtă vreme respectă indicaţiile medicilor şi ştiu să selecteze corect ceea ce mănâncă zilnic, nu există riscuri mari.

Aşadar, specialiştii recomandă acestor persoane să se ferească de alimentele care au indice glicemic mare, adică produse rafinate, bogate în amidon, carbohidraţi, zahăr, miere bogată în fructoză sintetică, sirop de arţar, bomboane, prăjituri.

De asemenea, bolnavii trebuie să consume cu mare prudenţă şi sucurile naturale din fructe, chiar dacă sunt neîndulcite, cât despre alimentele de tip fast-food, acestea trebuie scoase complet din alimentaţie, întrucât conţin substanţe nocive şi zaharuri, chiar şi atunci când sunt sărate.

Atenţie! pulsul mărit poate semnala boli grave

Simpla măsurare a pulsului o dată pe lună poate ajuta la prevenirea decesului prin accident vascular cerebral (AVC), potrivit specialiştilor americani din cadrul Asociaţiei Naţionale a Accidentului Vascular Cerebral. În prezent, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, atât în rândul femeilor, cât şi în cel al bărbaţilor. În ciuda gravităţii lor, depistarea bolilor de inimă implică o serie de investigaţii simple şi uşor de realizat, precum măsurarea tensiunii arteriale, ascultarea inimii etc.

Una dintre cele mai temute boli ale inimii este insuficienţa cardiacă, afecţiune tot mai frecventă şi care se traduce prin incapacitatea muşchiului inimii de a pompa cantitatea de sânge necesară bunei funcţionări a organismului. Diagnosticarea dificilă se explică prin faptul că boala se manifestă printr-o serie de simptome banale care, cel mai adesea, sunt puse pe seama altor probleme de sănătate. Printre ele se numără lipsa de concentrare, stări de balonare, urinări frecvente în timpul nopţii, tuse persistentă, oboseală cronică, picioare umflate şi sufocare în timpul somnului şi, nu în ultimul rând, tulburările de ritm cardiac. Insuficienţa cardiacă este o boală cu evoluţie progresivă, dar poate fi controlată printr-un tratament corespunzător care, în principiu, are scopul de a atenua simptomele. În plus, se recomandă adoptarea unui stil de viaţă sănătos (dietă echilibrată, mişcare, evitarea stresului).

Important! Evaluaţi-vă gratuit starea de sănătate!

Având în vedere aceste riscuri, pentru a vă păstra starea de sănătate, vă invităm să vă măsuraţi gratuit tensiunea şi glicemia

- În 7 februarie, la şcoala Şindreşti, de la ora 12.00, la şcoală;

- în 14 februarie, la Unguraş, la şcoală, începând cu ora 12.00

- în 21 februarie, la Cărbunari, la grădiniţă, începând cu ora 12.00.