Caracatita creditelor avantajoase!

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Maramures gestioneaza dubios banii publici. Modul in care sunt aprobate creditele trezeste suspiciuni. Se pare ca metodele de obtinere a creditului sunt sugerate de conducerea Agentiei. Cine plateste pentru pagubirea bugetului? Conform legii, creditele din fondul asigurarilor pentru somaj ar trebui sa creeze locuri de munca, in special pentru someri, si sa favorizeze initierea unor activitati independente. Pentru a avea acces la credite “avantajoase”, solicitantii trebuie sa indeplineasca anumite conditii, care nu s-au dovedit extrem de accesibile. Ioan Cioci, administrator Autoagremar, care dupa un refuz a refacut documentatia si, in 2002, a primit un credit in valoare de 500 de milioane de lei, a dezvaluit cum trebuie sa treci prin „furcile caudine” ale creditarii: “nu recomand nimanui! Trebuie metri cubi de hârtie, zeci de stampile si mai nu stiu ce. Iar dobânda nu e atât de buna incât sa justifice toata agitatia. La al doilea proiect am lucrat cu Pop Gheorghe, iar dosarul a fost foarte bine intocmit si documentat. Problema nu-i numai la Somaj, ci si la banca...” Interese partizane Insa unul dintre perdantii creditarii, caruia din motive lesene de inteles ii vom proteja identitatea, a acuzat conducerea AJOFM-ului de interese partizane: “am dus absolut tot ce mi s-a cerut. A fost o amagire, bani cheltuiti degeaba. Totul costa si faptul ca ne-au purtat pe drumuri luni bune cred ca spune totul. Tuturor le-as recomanda: nici sa nu indrazneasca. Creditele se acorda la intelegere, unde este miza mare si asa mai departe... Efectiv, ne-au inebunit! Lunar ne-au tot chemat ca mai lipseste ceva pentru a-mi aproba creditul. Ce vor? Sa fac jumatate-jumatate ca sa semneze? Tocmai cei care sunt corecti nu primesc!” Misterul „fezabilitatii” Partea cea mai consistenta din suma cheltuita de solicitantii de credite o constituie contravaloarea studiului de fezabilitate, acesta fiind si punctul sensibil al cererii. Referitor la acest subiect, Vasile Boiciuc, manager Simbex SRL, care a incercat sa contracteze un astfel de credit in 2003, a declarat: “am cheltuit o groaza de bani. Au tot cerut acte, nu erau niciodata suficiente, chit ca dupa mine, am cam avut totul. Au tot zis ca nu-s compatibil, nu-s credibil, cu toate ca firma era in profit (va dati seama ca la 800 de abonati la cablu, banii vin lunar, sigur). Am facut trei dosare, am cheltuit vreo 10 milioane de lei, dar tot au gasit motive si m-au tot plimbat Sighet-Baia Mare. Cineva din Sighet mi-a facut dosarul si a ramas uimit ca mi s-a respins. Când am vazut ca se trage de timp, am abandonat. Nu a fost posibil, am zis: uite, altii pot sa ia bani grei, eu nu pot lua 300 de milioane!” Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai investitiei, care se intocmeste, de obicei, de firme specializate. Ioan Maris, manager IDM Consulting Sighetu Marmatiei, declara ca sunt cam 10 firme care fac astfel de studii. Eu, in ultimii ani, nu am mai realizat astfel de studii pentru ca am vazut ca se mergea mai ceva ca la banca in elaborarea documentatiei. Ori, exista anumite criterii pe care agentii economici, mai ales cei mici, nu le pot indeplini.” Surse informate din cadrul AJOFM au dezlegat pentru GAZETA “misterul” studiilor de fezabilitate. In perioada 2000-2002, majoritatea firmelor care au obtinut credite aveau studiul de fezabilitate realizat de Cornel Kameninckzi, reprezentant Analeco SRL. Aceeasi coincidenta bizara se intâlneste si mai târziu. In perioada 2002-2003, Analeco a fost urmat de Pop Gheorghe, iar in 2004 majoritatea dosarelor câstigatoare aveau studiile de fezabilitate realizate de Daniela Vaida. Nu am inteles cum un specialist ale carui documentatii au atras credite de miliarde intr-un an isi “pierde” abilitatile in anul viitor. O fi adevarat ca aceasta “pierdere” este dirijata? Surse din interiorul institutiei confirma suspiciunile, sustinând ca agentilor economici li se sugereaza care este specialistul care detine „reteta magica”. Bondrea, „transparent” Incercând sa dezlegam “misterul” protejarii datelor de indentificare a agentilor economici care nu au respectat contractul de creditare, pagubind bugetul asigurarilor de somaj, am apelat la “transparenta” ANOFM. In raspunsul „institutiei lui Bondrea”, ni se specifica faptul ca numele ilegalistilor sunt considerate... informatii confidentiale! Desi solicitarea era facuta in virtutea accesului la informatiile de interes public. Numai ca, in aproape trei pagini, Adina Croitoru, directorul de comunicare ANOFM, reproduce Legea 544, pentru ca in final sa-i scape totusi o “gogoasa”: “informatiile solicitate pot fi oferite numai daca nu sunt incluse in lista cu informatii secrete de serviciu stabilita de directorul executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Maramures”. De ce sa ceara Bondrea clasarea acestui gen de informatii la capitolul “top secret”? Prietenii stiu, iar noi nu putem decât banui ca prietenia dintre Alexandru Bondrea si Marian Oprea (director al Directia Resurse Umane si Salarizare din cadrul ANOFM), intârzie sanctiunile de la “centru”. Corpul „bondrist” Aceeasi indiferenta o intâlnim si la nivel local, unde Corpul de Control Masuri Active a reusit “performanta” ca pâna la sfârsitul lunii martie sa verifice mai putin de 50% dintre firmele care au obtinut credite, si asta in conditiile in care o buna parte dintre contractele de creditare expira in acest an! Alt „detaliu” este ca nici unul dintre cei trei inspectori ai corpului de control nu are experienta in activitatea de control sau studii de specialitate. Mai mult, Elena Pop, fosta secretara si simpla functionara in cadrul Agentiei, a fost promovata de Bondrea, “peste noapte”, in corpul de control. Pastram rezerve argumentate de logica asupra faptului ca in cei doi ani de concediu maternal, premergatori propulsarii ei pe postul de inspector, Pop s-a specializat! Dorind sa obtinem argumentele directorului AJOFM, l-am contactat telefonic. La prima incercare Bondrea s-a declarat ocupat, specificând ca este intr-o sedinta si cerându-ne sa revenim. Ceea ce am facut, numai ca la ora stabilita de Bondrea, acesta nu s-a mai deranjat sa raspunda la telefon. Probabil, elucidarea cheltuirii banilor publici nu constituie o prioritate pentru Alexandru Bondrea. Si acum urmeaza ceea ce doare cel mai tare: vom reveni! Ioana LUCACEL, Mihaela MIHALEA