Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Marţi , 16 Noiembrie , 2010
Captivi in adancuri
* Trei speologi, printre care si o baimareanca, au fost prinsi in adancuri, in timp ce explorau Pestera Cociului din judetul Bihor I Amati Odile este unul dintre cei mai valorosi membri ai clubului speologic maramuresean, iar colegii ei spun ca, asa cum o cunosc, se va descurca fara probleme.
Au iubit pesterile, iar pesterile i-au luat prizonieri. Doi clujeni si o baimareanca au ramas captivi, la mijlocul saptamanii trecute, in adancuri. Cei trei explorau pestera Cociului, care are o diferenta de 200 de metri in subteran si au fost surprinsi de o viitura care a inundat intrarea in pestera.
Toti cei trei au o experienta impresionanta in speologie. Amati Odile, baimareanca din grupul captivilor, este unul dintre cei mai valorosi membri ai Clubului Speomontana, din care face parte de 13 ani, timp in care a participat la numeroase expeditii si a devenit unul dintre cei mai cautati speologi din cluburile din Cluj si Oradea. Potrivit colegilor sai de la clubul baimarean, cei trei stiau ce riscuri exista in pestera si s-au pregatit zile bune pentru aceasta actiune.
Grupul trebuia sa-si termine expeditia marti, la orele pranzului, si, vazand ca ies la suprafata, colegii lor s-au alertat si au demarat operatiunile de salvare. In scurt timp, 12 speologi din cadrul Salvaspeo Cluj si Bihor, precum si lucratorii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, s-au deplasat la fata locului. Salvatorii au inceput sa extraga apa, cu pompe, dar au explicat ca aceasta operatiune ar putea dura chiar si trei-cinci zile, insa, fiind vorba de speologi cu experienta, salvatorii au aratat ca acestia au sanse mari de supravietuire, fiind antrenati, ca, in astfel de cazuri, sa caute un loc cat mai aerat si sa astepte. Mai mult, cei care o cunosc pe Odile spun ca nimic, nici viitura, nici blocajul nu o pot impiedica sa-si continue explorarile si ca, probabil, speologul isi continua incursiunea alaturi de cei doi clujeni, Ovidiu Pop si Simona Laiu. Un avantaj pentru grup ar fi si faptul ca Pop este de profesie medic. Mai mult, potrivit colegilor lor, cei trei au paturi si alimente care ar trebui sa le ajunga cateva zile bune.
Intre timp, salvatorii au continuat operatiunea, au schimbat motopompele, dar evacuarea apei decurge destul de lent. In plus, la inchiderea editiei, patru echipaje de salvatori au intrat in pestera cu scopul de ajunge pana la 200 de metri sub pamant, nivel la care se afla si cei trei speologi blocati in subteran. Dupa coborare, o echipa de scafandri va incerca sa strabata galeria inundata, in speranta ca dincolo de ea ii vor gasi pe cei trei.
Pestera-capcana
Pestera Cociului (P. din Valea Bradestilor, P. Soacrei sau P. Babei) este situata in depresiunea de captare carstica de la Ponoare, comuna Bratca. Intrarea, orientata spre sud-est, este reprezentata printr-o deschidere de 3 X 2 m care apare, intr-un „fund de sac", in versantul stang al vaii primare ce continua, spre dreapta, pana in Valea Ponorului. Cursul de apa, sub actiunea caruia s-a format, este azi temporar-activ, strabate, la inceput, o galerie puternic descendenta, relativ joasa, cu numeroase repezisuri si cascade, si dispare la capatul acesteia, printr-o stramtoare greu accesibila (0,5 x 0,4 ni) care a facut pe multi exploratori sa renunte la inaintare. Dincolo de aceasta se patrunde intr-un sistem de trei sali, cu numeroase prabusiri, dintre care, cea mai mare (30 X 25 x 20 m) adaposteste un con de daramaturi acoperite cu argila. Din celelalte doua sali extreme se ajunge, prin intermediul unor puturi, la cele mai coborate cote atinse pana in prezent in aceasta pestera (-73, -83 si -84 m). In tot lungul pesterii, dar mai ales in sectoarele inguste, se remarca un puternic curent de aer ce ventileaza golurile carstice, inca necunoscute.
Ioana LUCACEL
ioana@gazetademaramures.ro
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.