Capitalul românesc sub lupa specialiştilor, în Baia Mare

Hotelul Mara din Baia Mare a găzduit o interesantă dezbatere pe tema capitalului privat românesc şi a măsurilor necesare pentru dezvoltarea acestuia în judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

Manifestarea a fost organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania. Printre cei care au luat cuvântul au fost: Florin Dragu - economist principal BNR, Andrei Dudoiu - director general adjunct BT, Cristian Moldovan - Cominpex Satu Mare, Vasile Pop Pădureanu - Universal Sălaj, Ioan Iacob Floria - Aramis Baia Mare, Pop Răducu - AMI SA Baia Mare, Ioan Filip - Taparo Tg. Lăpuş.

Sala mare a restaurantului Mara a fost ocupată de oameni de afaceri din cele trei judeţe, cei mai mulţi fiind din Maramureş. Oficiile de gazdă au fost realizate de Liliana Chiş, unul dintre directorii Sucursalei Maramureş a BT. După primirea invitaţilor a început dezbaterea cu un cuvânt al directorului editorial de la ZF, Cristian Hoştiuc.  În condiţiile în care vocea investitorilor străini este foarte bine auzită şi beneficiază de organizaţii bine puse la punct şi au acces la resurse financiare puternice, investitorii români sunt, de cele mai multe ori, dezbinaţi, câteodată chiar nu se cunosc între ei şi îşi găsesc cu greu o voce comună.

„De aceea, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania iniţiază o serie de evenimente care se vor desfăşura în 2016 în cele mai mari oraşe din România, în care să se discute posibilităţile practice de impulsionare a dezvoltării capitalului privat românesc şi de prezentare a celor mai reuşite afaceri antreprenoriale româneşti. La Baia Mare vom discuta situaţia şi posibilităţile de dezvoltare ale capitalului privat românesc din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj”, a spus directorul editorial al ZF.

Proiectul a pornit de la primul studiu asupra capitalului privat românesc, publicat de Ziarul Financiar în decembrie 2015 cu suportul PIAROM - Patronatul Investitorilor Autohtoni.

Acesta arată că firmele cu capital privat românesc sunt mai profitabile decât cele străine, dar mai îndatorate, sunt prezente mai ales în Estul ţării, domină în agricultură, industria alimentară şi construcţii şi au o valoare adăugată mai mare decât firmele străine în industrie, construcţii şi servicii.

Iată ce se mai spune în acest studiu:

- Firmele cu capital privat românesc au avut o pondere de circa 47% în totalul cifrei de afaceri de circa 1.088 mld. lei în 2014, cele străine de 49%, restul de 4% fiind firme de stat.

- Firmele private româneşti au declarat un rezultat net consolidat (profituri nete plus pierderi) de 14 miliarde de lei în 2014, faţă de 2 miliarde de lei pierderi declarate de firmele străine.

- Între 2008 şi 2014, firmele private româneşti au înregistrat un rezultat net consolidat de 54 de miliarde de lei, faţă de 3 miliarde de lei rezultatul firmelor străine.

- Criza a determinat firmele româneşti să taie drastic din personal: firmele private româneşti angajau în decembrie 2014 2,4 milioane de salariaţi, cu 700.000 mai puţini decât în 2008, pe când cele străine aveau 1,2 milioane de salariaţi în decembrie 2014, la fel ca în 2008.

- Firmele private româneşti dispuneau de capitaluri proprii de 145 miliarde de lei (32 miliarde de euro) în decembrie 2014, iar cele străine de 172 miliarde de lei (39 miliarde de euro).

Printre managerii şi oamenii de afaceri care au analizat problemele şi oportunităţile de creştere ale capitalului autohton din judeţul Maramureş, dar şi din Satu Mare şi Sălaj, s-au aflat şi Ioan Iacob-Floria, director financiar (CFO) al Aramis Invest şi Filip Ioan, asociat preşedinte al Consiliului de Administraţie al Taparo, cele mai mari două companii cu acţionariat privat românesc din judeţul Maramureş, dar şi cei mai mari exportatori de mobilă.

Aramis Invest, cu afaceri de 659 mil. lei în 2015, şi Taparo, cu un rulaj de 282 mil. lei anul trecut, ocupă primele două locuri în clasamentul celor mai mari companii româneşti din judeţul Maramureş, acolo unde capitalul autohton a reuşit să aducă mai bine de 70% din cifra de afaceri realizată de toate companiile, inclusiv cele de stat şi cele cu capital străin. Alături de cele două firme mai este şi Plimob din Sighetu Marmaţiei.

Maramureşul este judeţul cu cele mai mari exporturi de mobilă, circa 20% din livrările de mobilă ale României plecând din judeţul din zona de nord a ţării.

Foarte multe informaţii au fost prezentate la întâlnirea de la Baia Mare. Între cele trei judeţe prezente am aflat că cel mai rău stă Sălajul, judeţ ce a avut scăderi cam la toate capitolele legate de capitalul românesc.

Din această perspectivă Maramureşul se află undeva pe la mijlocul clasamentului naţional. Aramis Baia Mare este în Top 200 firme din România, ceea ce arată că firma băimăreană este un jucător economic foarte important.

Au fost prezentate şi date ce te pun pe gânduri. Astfel, am aflat că firma Kaufland are o cifră de afaceri cât a ultimelor 10 judeţe din România, a judeţelor cele mai puţin dezvoltate.

S-a mai spus că economia României este de patru ori mai puternică decât cea din 1989. Sau că sectorul IT din România realizează exporturi ale ţării mai mari ca toate exporturile României din perioada Ceauşescu.