Capita miliardelor CREDITCOOP

Un sistem financiar care a functionat zeci de ani se prabuseste. In Maramures, cooperativele de credit falimenteaza una dupa alta. Zeci de tarani, care si-au rupt de la gura sa puna deoparte pentru zile negre, au ramas fara bani. Deponentii Cooperativei “Stogul” din Poienile de sub Munte asteapta banii, dar cheia de la seif este, si de aceasta data, la Centrala CREDITCOOP. Un nou proces de lichidare in reteaua cooperativelor de credit maramuresene. Acelasi scenariu, aceiasi saltimbanci bazati, alti pagubiti... Esecul dirijat al Cooperativei de Credit „Zorile” din Satulung, prezentat de publicatia noastra si soldat cu zeci de maramureseni care si-au pierdut economiile, pare „tras la indigo” in Maramuresul istoric. Filip, „fara perspectiva” Cooperativa „Stogul” (stog = gramada mare de fan cladita in forma cilindrica si terminata printr-un varf conic, capita) din Poienile de Sub Munte a intrat in proces de lichidare. Peste 300 de oameni asteapta sa-si primeasca banii depusi, insa, deocamdata, asteptarea s-a prelungit pana la... calendele grecesti. Iar „Stogul” intregeste capita falimentelor din reteaua CREDITCOOP. In septembrie 2002, Cooperativa „Stogul” a primit autorizatie de functionare din partea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si s-a afiliat la reteaua CREDITCOOP. Dupa doar doi ani, BNR retrage autorizatia Cooperativei din Poieni, motivand ca unitatea inregistreaza un dezechilibru grav intre scadentele surselor plasate si a celor atrase, care genereaza o criza acuta de lichiditati. In aceste conditii, in decembrie 2004 Consiliul de Administratie a CREDITCOOP Casa Centrala decide initierea procesului de lichidare a Cooperativei „Stogul” (desi „genialul strateg” Ludovic Filip, presedintele Cooperativei „Baimareana”, face parte din Consiliul de Administratie al CREDITCOOP) si desemneaza ca lichidator societatea SC Petun Consulting SRL (aceiasi ca si in cazul lichidarii din Satulung, Satu Mare etc.). Motivul declansarii procedurii de lichidare a fost... lipsa unei perspectiva de redresare economico-financiara a Cooperativei. Majoritatea pagubitilor din Leordina sunt persoane in varsta care si-au depus la Cooperativa bani chivernisiti pentru “zile negre”. Pentru acesti tarani amarati si vesnic pacaliti, expresiile “dezechilibru financiar” sau “lipsa de lichiditati” nu au nici o insemnatate. Ei stiu atat: au depus banii la banca si vor sa afle ce s-a intamplat cu banii lor. Politica banului In Leordina, taranii s-au adunat in fata Primariei sperand sa afle cand isi vor primi banii. Chiar daca fiecare taran din Leordina are propria poveste, durerea lor este aceeasi. “Am 81 de ani si sunt bolnava. Vine frigul si nu am nici un lemn. Pana cand sa tot astept? Io nu am ce sa mananc, ce sa astept?”, se intreaba o batranica. Oamenii au trait cu speranta ca isi vor recupera banii pana la sfarsitul verii. “In aprilie ni s-o zas ca cel tarzau in august ’om primi banii. Ia, ca deja ii gata si luna sectemvrie si nu am primit nimic”, a spus un pagubit. Varianta este sutinuta de toti cei prezenti, chiar si de Stefan Gavriluti, primarul din Leordina. Insa Gavril Tuns, reprezentantul societatii SC Petun Consulting SRL, spune ca nu a avansat nici un termen: “am precizat (si s-a si mentionat in procesul verbal incheiat cu ocazia Adunarii Actionarilor, desfasurata intr-un vacarm inimaginabil, erau peste 100 de oameni prezenti) ca noi nu avansam nici un termen. Este vorba de miliarde de lei de recuperat.” Curios este ca toti cei de fata au inteles altceva, respectiv ca incepand din august vor incepe platile. Tuns sustine ca vina acestei neintelegeri o poarta... politica: „primarul din Leordina a fost cel care le-a spus oamenilor ca in august se incep platile. Stiam ca nu vom putea recupera banii asa de repede si i-am spus, dar este om politic si trebuie sa-si faca si campanie.” Recuperarea Lichidatorul sustine ca oamenii isi vor primi banii, dar ca nu stie exact cand. Totul depinde de CREDITCOOP. „Restituirea banilor depinde de posibilitatile noastre de a recupera din plasamentele facute de Cooperativa si de posibilitatile CREDITCOOP de a disponibiliza fonduri pentru a suplimenta platile, pe langa sumele recuperate de noi. Ordonanta 97/2000 si Legea 200/2002 asigura ca deponentii vor fi despagubiti integral. Dar banii nu se pot da imediat”, a declarat Tuns. Conform legii, CREDITCOOP are obligatia sa puna la dispozitia lichidatorului diferenta dintre suma recuperata si necesarul stabilit pentru despagubirea deponentilor, astfel incat toti cei care au depus bani la Cooperativa „Stogul” sa isi recupereze integral depozitele. Dar cum executarea datornicilor dureaza, iar cei de la CREDITCOOP nu dau semne ca vor sa-i despagubeasca pe pagubiti cat mai repede, viitorul este sumbru pentru cei care au carnete de deponenti. Iarna se apropie, iar batranii din Leordina au nevoie de lemne. Nepasionati de meteorologie, poate si pentru ca la centrala termica din sediul CREDITCOOP nu se consuma lemne, sefilor putin le pasa. Doar au iesit in castig. Si de data aceasta. „Ii duce cu vorba!” „Oamenii sunt nemultumiti pe buna dreptate. Nu trebuia sa se ajunga la situatii de acest gen, deoarece banca asta functioneaza din ’70. Am discutat cu lichidatorul, mi-a zis ca este la Satu Mare, pentru ca aceasta banca este asigurata acolo, si ramane sa discute cum poate obtine banii de pe asigurare, sa aiba sumele pentru toata lumea. Intentionam sa-l conving sa plateasca pentru Leordina, ca suntem mai putini, dar a zis ca nu poate face favoruri. Oamenii asteapta. Eu stiu ca ii duce cu vorba, dar poate ca nu a facut rost de bani. Din ce ne-a zis noua, o parte din suma este acoperita. Nu poate sa le dea doar 10-15% din valoarea depusa, trebuie sa le dea toata suma.” - Stefan Gavriluti, primarul din Leordina. Mihaela MIHALEA