Canicula prin istorie

„Termometrul spune la umbră 33 de grade Celsiusˮ. Așa începe „Căldură mareˮ scrisă de Caragiale în 1899.  „Căldură mare, moșer!” a fost, este și cu siguranță va rămâne o afirmație perfect valabilă și în viitor. Și, totuși, a fost mai mare canicula din trecut? Sau doar generația noastră e oropsită de schimbările climatice? Vă invităm la o incursiune în istorie, cu căldurile ei cu tot.

De câteva zile, România fierbe și vorbește doar despre canicula record care s-a abătut asupra noastră. Și, totuși, așa să fie?

„Ziua de 16 iulie 1931 va rămâne memorabilă prin faptul că în țara noastră a fost căldura cea mai mare din toată Europa, deși o astfel de arșiță ar fi trebuit să bântuie în Spania, Italia sau Grecia, situate pe latitudini mult mai apropiate de Ecuator: +60 de grade celsius la București”. Așa titra presa vremii despre ceea ce, atunci, în 1931, era catalogată cea mai mare arșiță din istorie.

Numai că arșiță a fost și până atunci și de atunci înainte. Și de fiecare dată se credea că acela a fost cel mai cald an din istorie.

Iată ce putem citi în ziarul englez, The Ampshire Adversiter din Southampton, din 17 iulie… 1852:

 În 1132, în Alsacia, izvoarele au secat, iar fluxurile s-au uscat. Rinul putea fi traversat pe jos.

 În 1152, căldura era atât de intensă încât ouăle puteau fi gătite în nisip.

În 1160, în bătălia de la Bela (Ungaria), un număr mare de soldați au murit din cauza căldurii excesive.

În 1276 și 1277, în Franța, recolta de ovăz și secară a fost complet distrusă de căldură.

În 1303 și 1304, Sena, Loara, Rin și Dunărea puteau fi traversate pe jos.

În 1393 și 1394, un număr mare de animale au murit, iar culturile au fost distruse din cauza căldurii.

În 1440, căldura a fost excesivă.

În 1538, 1539, 1540 și 1541, râurile europene au fost literalmente secate.

În 1556, a existat o secetă răspândită în întreaga Europă.

În 1615 și 1616, valul de căldură a lovit Franța, Italia și Țările de Jos.

 În 1646 au existat 56 de zile consecutive de caniculă în toată Europa.

 În 1676, din nou căldură excesivă.

  Aceleași evenimente s-au întâmplat din nou în secolul 18:

 În 1718 nu a existat nicio ploaie între aprilie și octombrie.

Culturile au fost arse, râurile au secat, iar la Paris teatrele au fost închise din ordinul prefectului poliției, din cauza temperaturilor excesive. Termometrul înregistra 36 de grade Réaumur (45 grade C) la Paris. În grădinile și suburbiile arondate, pomii fructiferi au înflorit de două ori în timpul sezonului.

 Temperaturile din 1723 și 1724 au fost extreme.

 În 1746, vara a fost atât de caldă și uscată încât culturile au fost literalmente calcinate. Timp de câteva luni nu a existat nicio picătură de ploaie.

 În 1748, 1754, 1760, 1767, 1778 și 1788 căldura de vară a fost excesivă.

 În 1811, anul cometei, vara a fost foarte călduroasă iar vinul foarte bun, inclusiv în Suresnes.

 În 1818, teatrele pariziene au rămas închise timp de o lună din cauza căldurii excesive, căldura ajunsese la 35 de grade C.

 În 1830, când a avut loc lupta, termometrul a afișat temperaturi de 36 de grade C pe 27, 28 și 29 iulie.

 În 1832, în timpul insurecției din 6 iunie, termometrul a indicat o temperatură de 35 de grade.

 În 1835, Sena era aproape secată.

 În 1850, în iunie, în timpul celei de-a doua epidemii de holeră a anului, termometrul afișa 34 de grade.”

Nici în România nu a fost mai bine. În 1882, la Cluj, au fost +38,6 grade în iulie. În 5 iulie 1916, au fost +42,9 C la Alexandria, nou record național care avea să rămână timp de trei decenii. În 1918, Anul Marii Uniri au fost temperaturi record în iunie  +40,6 grade la București și +36,6 la Tg. Mureș. Dar, în ambele locuri, tot în iunie 1918 au fost și temperaturile minime absolute pentru această lună (0 grade la Tg Mureș și +4,2 la București).

În 1938, la Oravița au fost +42 de grade pe 29 iunie, temperatură care este și acum recordul național absolut al acestei luni.

Anul 1946 a adus caniculă, secetă și foamete. Au fost dezastruoase efectele mai ales în Basarabia (RSS Moldovenească pe atunci), unde a fost foamete cumplită în 1946 și 1947, numărul de morți fiind cu siguranță de peste 100.000.

În iulie au fost +41,8 grade la Strehaia, dar septembrie a adus valori extrem de mari care au rămas și până în ziua de azi recorduri ale lunii: +43,5 grade la Strehaia, +42,2 la Giurgiu, +39,6 grade la București, +38 la Iași, +37,8 la Câmpina și +34,6 grade la Brașov. La Predeal au fost +31,7 grade pe 6 septembrie.

La Tecuci au fost 85 de zile cu maxime mai mari de +30 de grade, valoare extrem de mare.

Și anul 1950 a venit cu un număr record de zile de caniculă: 92, record doborât abia în 2012. Iar în 1951 a fost înregistrată temperatura maximă absolută lunară + 44,5 grade Celsius – în localitatea Ion Sion din jud. Brăila, la 10 august 1951, recordul valabil și astăzi. În 1952 au fost temperaturi caniculare și în octombrie... +39 de grade la Armășești (Ialomița).

În 1988, la început de iulie au fost +41,2 grade la Alexandria și +39,5 la Timișoara. Trebuie menționat și recordul absolut pentru stația meteo Sinaia cota 1500: +30 de grade, pe 6 iulie.

Următorul an „fierbinte” a fost 2000, depășit apoi de 2007. Cel mai sever val de căldură a fost între 15 și 25 iulie și în multe orașe din sud au fost zece zile consecutiv cu maxime de peste +35 (de exemplu Călărași, Drobeta T S și București). Recordul lunii iulie, înregistrat la Giurgiu în 2000, a fost depășit pe 24 iulie, când au fost +44,3 grade la Calafat și +44,2 la Bechet.

Temperatura de la Calafat a fost cea mai mare înregistrată în țară în ultimii 56 de ani, fiind cu doar 0,2 grade sub recordul absolut de la Ion Sion.

A urmat anul recordurilor, inclusiv pentru Maramureș: 2012. În iulie, valurile de căldură au fost persistente și au adus în zeci de stații maxime de peste +40 de grade. Au fost +42,4 grade la Giurgiu, +41,6 grade la Calafat, +41,5 la Zimnicea și +40,9 la Alexandria și București. În multe locuri s-au stabilit noi recorduri lunare: +39,5 la Baia Mare, +37,1 la Sighetu Marmației sau +35,7 la Miercurea Ciuc. La Gura Portiței, într-una dintre nopți, minima a fost de +26,4 grade.

Topul celor mai calde luni a lui cuptor

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2022, la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura medie lunară multianuală (1961 -2022) depășește 22,0º C în Câmpia Română, în Dobrogea, în sudul Podișului Moldovei, pe Valea Prutului și local, în Câmpia Timișului (figura 1). În estul şi centrul Moldovei, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Câmpia Vestică, în dealurile din Banat şi Crișana, în Culoarul Mureșului și local, în Dobrogea, valorile temperaturii medii sunt cuprinse între 20 - 22º C. Valori medii de temperatură cuprinse între 16 şi 20º C se regăsesc în Transilvania, Maramureș, Podișul Sucevei, în Subcarpați și local, în Podișul Bârladului. În zona montană joasă și în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 12 şi 16º C. La altitudini de peste 1700 metri, mediile de temperatură din luna iulie variază între 8 și 12º C şi doar pe culmile înalte ale Carpaților Meridionali, la peste 2500 m altitudine, se înregistrează temperaturi medii sub 8º C.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3º C și a fost înregistrată la Calafat, în 24 iulie 2007 (tabelul 1). În aceeași zi, temperaturi maxime mai mari sau egale cu 44,0º C s-au înregistrat și la stațiile meteorologice: Bechet (44,2º C), Băilești (44,0º C) și Moldova Veche (44,0º C). De altfel, în a treia decadă a lunii iulie 2007, la 43 stații meteorologice s-au înregistrat valori de temperatură ≥ 40,0º C, iar la 96 de stații meteorologice a fost depășită temperatura maximă absolută a lunii.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie la București este de 42,4º C și a fost înregistrată în 5 iulie 2000, la stația meteorologică București-Filaret. În aceeași zi, au fost înregistrate şi maximele absolute la stațiile meteorologice București-Băneasa (42,2 ºC) şi București-Afumați (41,1 ºC, această valoare fiind atinsă şi în 24 iulie 2007).

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în această lună, majoritatea peste 35º C, au fost: 2007, 2000, 1988, 1987 etc.

În topul anilor cu cele mai calde luni iulie se află: 2012, 2007, 2021, 2015, 2022 etc. (tabelul 3).

Temperatura minimă absolută a lunii iulie este -8,0º C şi a fost înregistrată la stația meteorologică Vârful Omu, în 6 iulie 1933 (tabelul 1).

La București, minima absolută a lunii este 7,4º C, înregistrată în 15 iulie 1993, la stația meteorologică București-Băneasa. La București-Filaret, minima absolută este 7,8º C, înregistrată în 1 iulie 1896 (tabelul 2), iar la București-Afumați, 7,9º C, înregistrată în 9 iulie 1962.

În această lună, valori ale temperaturii minime a aerului sub 0º C se înregistrează, în general, doar în zona montană și în depresiunile intramontane.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi minime absolute scăzute, în iulie, majoritatea sub 10º C, au fost: 1996, 1993, 1989, 1984 etc.

În topul anilor cu cele mai reci luni iulie în România se află: 1979, 1984, 1978, 1969, 1974 etc. (tabelul 4).

În topul anilor cu cele mai secetoase luni iulie sunt: 1989, 2015, 1995, 1985, 2012 etc. (tabelul 6).