„Când cultură nu e, nimic nu e!”

Reporter: În ultimii ani s-a revigorat activitatea culturală din oraşul Baia Sprie, cât de greu v-a fost să reanimaţi din punct de vedere cultural oraşul?

Andrei Bărbos: Mulţumesc pentru nota pozitivă, dar trebuie să ştiţi că, personal, aspir la mai mult de atât. Trebuie să remarc faptul că tot mai puţini oameni înţeleg ce înseamnă managementul cultural; de la documentare la inventarierea reperelor şi potenţialului creativ, artistic, implicit turistic, la promovarea şi legitimarea adecvată în spaţiul public a reperelor culturale, până la predictibilitatea unui calendar de acţiuni şi bugetarea acestuia. Cel care vrea să se bucure de cultură şi artă trebuie să tindă şi spre rafinarea gustului estetic, pentru că nu orice întâmplare scenică se numeşte spectacol. Iată de ce am încercat, în cei opt ani de activitate în această instituţie, să ţintesc înspre creşterea gradului de implicare a comunităţii la viaţa culturală, corelat cu rafinarea formelor de educaţie artistică, de valorificare scenică şi promovare profesionistă a potenţialului oraşului Baia Sprie.

 

Reporter: Ce activităţi culturale fac parte din programul tradiţional anual al oraşului?

Andrei Bărbos: Sărbătoarea oraşului Baia Sprie a fost asociată timp de trei ani cu Festivalul Internaţional SETE SOIS, SETE LUAS, în cea de-a doua parte a lunii august, Festivalul „OBICEIURI DE CRĂCIUN”, în a doua decadă a lunii decembrie, două tabere de pictură, în parteneriat cu ONG-uri, Simpozionul „Triunghiul morţii”, Colocviul de literatură „Grigore Man” şi activităţile şcolare specifice: carnaval, serbări, concursuri interactive.

 

Reporter: Despre ediţia din acest an a Zilelor oraşului?

Andrei Bărbos: Cu un buget restrâns, de nivel comunal, reuşim în fiecare an să diversificăm oferta de spectacol, în limite decente de manifestare şi implicare, fără fiţe şi elemente de subcultură urbană. Sunt reprezentate toate genurile muzicale; rock, folk, caffe concert, folclor muzical şi coregrafic, inclusiv dans sportiv şi majorete. Vedetele acestei ediţii vor fi artiştii trupei TO DAY, parteneri PRO TV şi muzica bănăţeană autentică, reprezentată de doi dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi din generaţia de aur: Ana Munteanu şi Traian Barbu, acompaniaţi de cei mai buni instrumentişti din Banatul de munte. Spectacolul de lasere va fi inedit, iar locul desfăşurării întregii sărbători va fi recent modernizatul Parc SPRIA.

 

Reporter:  Care este stadiul proiectului de reabilitare a Casei de Cultură?

Andrei Bărbos: Din păcate, implementarea noului proiect, cu finanţare europeană, pentru construirea Centrului Cultural Baia Sprie a întâmpinat amânări obiective iar restaurarea actualei Case de Cultură va demara din luna septembrie, având  bugetul aprobat încă din februarie. În contextul fenomenului evident de aculturaţie şi confuzie a reperelor culturale şi morale sper să se înţeleagă prioritatea implementării vectorului cultural în procesul de schimbare a mentalităţii colective, atât de necesar.

 

Reporter: În ultima perioadă, Baia Sprie a devenit un nucleu al promovării valorilor şi istoriei recente. S-a conturat inclusiv ideea unui muzeu al rezistenţei anticomuniste. Cum şi când vedeţi posibilă materializarea acestui proiect?

Andrei Bărbos: Într-adevăr, Baia Sprie devine un reper tot mai relevant în demersul de recuperare a memoriei recente. Marele mărturisitor al temniţelor comuniste, cuviosul ieromonah JUSTIN PÂRVU de la Petru Vodă, a devenit emblematic pentru rezistenţa prin credinţă şi jertfă, a unei generaţii sacrificate pentru idealuri nobile de emancipare spirituală a naţiunii. Alături de simpozionul dedicat acestei teme generoase se configurează un proiect de anvergură pentru constituirea unui MEMORIAL AL DURERII, dedicat tuturor celor jertfiţi în Dealul Minei, prin implicarea unui idealist şi om cu anvergură culturală, ing. Saşa Nicolici. Prin acest parteneriat vom putea promova tradiţia mineritului şi turismul specific în zonă.

 

Reporter: Ce proiecte vă doriţi în viitor?

Andrei Bărbos: Printr-o mai mare atenţie acordată de autoritatea publică locală proiectelor culturale, văduvite în ultimii ani de un buget semnificativ, vom putea readuce Festivalul Internaţional SETE SOIS, SETE LUAS în beneficiul promovării zestrei noastre culturale şi oportunităţilor turistice, în 14 ţări ale lumii (peste 30 de oraşe), de pe trei continente. Din aceleaşi motive am ratat constituirea unui colectiv de cineaşti (Nicoară Mihali şi Ioan Teglaş) şi promovarea filmului etnologic autohton în zonă, câtă vreme eram vicepreşedintele ANCR, susţinut de Geo Saizescu. Ansamblul folcloric are, de asemenea, nevoie de mai multă susţinere şi implicare din partea unităţilor şcolare pentru îndrumarea tinerilor înspre activităţi culturale, implicit a celei literare.

Trei guverne succesive au abandonat finanţarea proiectului de modernizare a Căminului Cultural din Chiuzbaia, deşi există un proiect selectat, tocmai pentru argumentele relevante de valorificare a culturii tradiţionale specifice: prelucrarea lânii, salba de vâltori, tradiţiile de iarnă, turismul montan şi minier. Cică, speranţa moare ultima, altfel nu e prea târziu să devin şofer de camion prin bătrâna Europa.

 

 

„Cel care vrea să se bucure de cultură şi artă trebuie să tindă şi spre rafinarea gustului estetic, pentru că nu orice întâmplare scenică se numeşte spectacol.”