Campulung la Tisa – exemplu maramuresean de convietuire multietnica

Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro Ca mai toate localitatile de frontiera, Campulung la Tisa are o configuratie multietnica. Cei mai multi dintre locuitori sunt maghiari, iar restul romani, ruteni si rromi. In 2004 si-au ales un primar roman, Valentin Pop. Primul primar roman din istoria comunei. Campulung la Tisa e o comuna atipica. Desi e situata la granita cu Ucraina, populatia majoritara e de etnie maghiara (82%). Chiar daca e localitate de frontiera, nu e o comuna izolata si saracacioasa ca multe altele, ci una prospera, in plina dezvoltare. Desi e o comunitate multietnica, nu au existat niciodata conflicte si, cu toate ca majoritatea localnicilor sunt de alta nationalitate decat cea romana, si-au ales, pentru prima data in istorie, un primar roman. Primarul e membru al unui partid politic (PD) insa uraste promisiunile si crede ca faptele tin loc de propaganda electorala. Valentin Pop primar, dar si ...student la drept. Pe deasupra e iubitor de arta. Iar asta se poate vedea din sculpturile expuse in centrul comunei, dar si din tablourile si fotografiile care impanzesc cladirea primariei. „Am incercat sa conservam ce am gasit” spune primarul. Rezolvari, nu scuze! - acesta a fost principiul dupa care s-a ghidat Valentin Pop dupa ce a fost ales primar in 2004. A vrut ca dupa incheierea mandatului sa nu mai fie nevoie sa convinga pe nimeni ca a muncit si nici sa-si caute scuze ca nu a facut destul. A vrut ca faptele sa vorbeasca. Si, zicem noi, a reusit. Imediat ce intri in localitate, iti dai seama ca e o comuna in care se lucreaza. Si in care lucreaza toata lumea. Inclusiv primarul. De fapt, la momentul vizitei noastre in Campulung la Tisa chiar si primarul era pe santier. Mai exact, supraveghea lucrarile de la noua sala de sport din comuna. „Lucrez cu cei de la AJOFM, ca sa fac economie si stau langa ei sa lucreze bine. Sala de sport este gata, am inaugurat-o pe 1 septembrie, de zilele comunei, iar proiectul s-a ridicat la 8 miliarde lei vechi, la care se adauga utilitatile, care au fost suportate de consiliul local. Acum mai lucram acolo, pentru ca functionand o centrala pe lemne trebuie sa asiguram necesarul de lemne pe tot parcursul anului. In cazul acesta am decis sa facem o magazie de lemne tot acolo”, argumenteaza Pop. Dar sala de sport nu e singura lucrare in curs de derulare. Cele doua scoli din comuna sunt in plina reabilitare, investitiile cifrandu-se la 10 miliarde de lei vechi. Primarul spune ca modernizarea scolilor nu e axa noua in prioritatile primariei² „Din banii consiliului local, noi am mai facut si alte investitii. De exemplu, anul trecut si acum doi ani am bagat incalzire centrala, am schimbat geamurile etc. In rest, s-a cuprins pe acest proiect, care se afla deja intr-un stadiu de 70-80% realizat”. Pe lista de realizari a primarului se afla si deschidrea unui cabinet stomatologic, pietruirea retelei de strazi de 3,5 km, parcari, pavaje, statie de autobuz etc. Si, spre deosebire de alti primari care habar n-au cu ce se vor manca fondurile structurale, Valentin Pop asteapta banii europeni „inarmat” cu documentatia pentru proiecte. Primele fonduri doreste sa le acceseze pentru reteaua de alimentare cu apa, statia de epurare si reteaua de canalizare. Pop spune ca² „avem proiectul facut la stadiul de Studiu de Fezabilitate si l-am depus la Cluj in august. Din pacate n-am reusit sa obtinem finantarea, dar am inteles ca pe 18 ianuarie va fi la Satu Mare o noua runda si speram sa reusim, pentru ca este o problema prioritara a comunei. Initial, am vrut sa mergem pe proiect impreuna cu Sarasau, dar din cate am discutat cu proiectantii, era mai complicat cu pomparea apei. Asa am hotarat sa facem noi o statie de epurare, va fi si canalizare. Pentru alimentarea cu apa se vor fora puturi, se va impinge apa cu motoare pe varful dealului si de acolo va veni prin cadere. Proiectul se ridica undeva la 55 de miliarde lei vechi”. Dupa derularea acestor proiecte, va urma asfaltarea strazilor. Dar lista de investitii din programul de dezvoltare al comunei nu se incheie aici² „am dori sa construim o gradinita pentru ca acum spatiile in care sunt prescolarii nu corespund, in sensul ca sunt cam inghesuiti. Spatiu avem si ar fi pacat sa nu facem un spatiu nou si comod pentru copii. Parerea mea e ca cea mai buna investitie e in copii”. Primarul a gandit si un proiect care prevede realizarea unei capele² „Ne-am apucat deja sa o punem la punct. Capela e conceputa intr-o intersectie unde se bifurca drumul spre cele trei cimitire. Asta, pentru ca aici sunt trei religii² romano-catolici, ortodocsi si reformati. Sunt si de ziua a saptea, dar ei au separat si biserica si cimitir”. Prelucrarea lemnului e principalul domeniu pe care sunt axate investitiile din zona. Dar nu singurul. Primarul spune ca exista si cateva investitii in turism, si o sectie de marochinarie, chiar si o pescarie... „Oamenii lucreaza in prelucrarea lemnului, sunt sectii de mobila, este chiar o fabricuta gestionata din Germania si lucreaza pentru Germania. Din perspectiva locurilor de munca, la fabrica de cherestea lucreaza 120 de persoane, iar la fabrica de mobila sunt in jur de 20–25 si mai sunt micii intreprinzatori care fac mobila, sicrie, parchet, cozi de matura etc. La Sighetu Marmatiei lucreaza cei mai multi de aici, pentru ca, fiind distanta doar de 12 km, se poate face naveta, mai ales ca autobuzul circula din doua-n doua ore”. Recent, in comuna s-a deschis o pensiune „cu circuit inchis”. Pop spune ca investitia apartine unui cetatean olandez care a cumparat un fost grajd al CAP-ului si a amenajat o pensiune la standarde europene. In perioada urmatoare, numarul locurilor de munca din comuna ar putea creste cu minim 100. Primarul spera sa se definitiveze un proiect de investitii romano-austriac² „un investitor din Sighetu Marmatiei in colaborare cu un austriac, vor sa faca o fabrica de produse de unica folosinta medicala² seringi, halate, bonete, cearsafuri etc. Din primavara si pana acum s-au cramponat de birocratia din punct de vedere al terenurilor. A achizitionat 7 ha de teren de la persoane private, iar aici s-a batut pasul pe loc pentru ca terenurile nu au fost intabulate pe actualii proprietari”. Si turismul devine o ramura importanta a economiei comunei, pentru ca recent s-au deschis niste bai termale. Primarul spune ca² „este initiativa unui investitor din Sighet, e pe bani proprii si a facut progrese. Noi l-am ajutat cu reparatul drumului si, desi mai este foarte mult de lucru, e un pas important. Sunt vreo 3 km de la drumul principal si sunt bai care mai demult atrageau foarte multa lume. Aici se tratau oamenii de boli reumatice, cardiaci, de rinichi etc. Totul a fost lasat in paragina, iar acest domn casatorindu-se chiar in familia celui care le coordona pe vremuri, a decis sa repuna baile pe picioare”. „Foresta”, echipa de fotbal locala, functiona si inainte de Revolutie, dar pe la inceputul anilor t90 si-a intrerupt activitatea. A reluat-o insa in urma cu cativa ani, si se bucura de tot sprijinul autoritatilor locale. „Au un teren de fotbal propriu. Si acum pot beneficia si de sala de sport amplasata langa terenul de fotbal. Pot face antrenamente si iarna, au vestiare cu toate conditiile necesare”. De fapt, primarul spune ca sportul este un fel de traditie in comuna. Drept dovada ne enumera o serie de „fii ai satului” care au facut performanta in sport² „Ne mandrim cu celebrul fotbalist Emeric Dembroschi, supranumit si eroul de la Guadalajara, mai avem un campion european la Popice, Stefan Racos, pe care speram sa-l facem anul viitor cetatean de onoare si am avut si alti oameni de seama care s-au afirmat in sport”. De fapt, sala de sport din Campulung la Tisa poarta numele fotbalistului si, tot in cinstea lui, a fost ridicata o statuie in fata salii. Sculptura a fost realizata de acelasi artist care a semnat si celelalte lucrari montate in centrul comunei² Balazs Istvan. „Dupa ce am convenit sa dam numele salii de sport Emeric Debrovschi, am cazut de acord in consiliul local sa mutam statuia din centru in fata salii de sport. Sculptorul este de origine din Campulung la Tisa, dar locuieste la Sighet. A facut primele sculpturi ce le puteti vedea aici in 2001. Sculpturile sunt cu specific, ca si cum ar fi stema localitatii”. Fara conflicte interetnice In Campulung la Tisa 82% dintre cei 2500 localnici sunt de etnie maghiara, iar celelalte procente sunt impartite intre romani, ruteni si rromi. Dar primarul Valentin Pop spune ca² „este o comunitate multietnica, cu diverse religii si culturi. Daca e greu sa conduc? Nu. Pentru ca nu au fost niciodata conflicte interetnice. La noi fiecare are biserica si enoriasii lui, sunt trei preoti si isi desfasoara ativitatea in domeniul lor”. Balul strugurilor In Campulung la Tisa se organizeaza in fiecare an, in luna octombrie, Balul Strugurilor. Primarul spune ca² „Dupa ce se aduna recolta de pe camp, organizam o sarbatoare ce tine o singura seara. Sarbatoarea aceasta e de foarte mult timp. Pot sa spun ca a fost si pe timpul lui Ceausescu, are o traditie foarte veche, dar punctual nu pot sa spun de cand este. Este singura manifestare de acest gen din Maramures. De asemenea, la noi se mai organizeaza manifestari culturale in cadrul institutiilor de invatamant. Se organizeaza si Zilele comunei, acum ne-am aflat la editia a saptea”. „Eu sunt primul primar roman din istoria comunei. Eu sunt de nationalitate romana, iar comuna fiind 82% maghiara, surprinderea tuturor a fost cum am castigat alegerile. Vorbesc limba maghiara pentru ca eu locuiesc aici de 32 de ani. Cunoscand oamenii comunei, stiind familiile si invartindu-ma printre ei le stiu problemele. In plus, si aici se voteaza, in primul rand, omul” Valentin Pop