Campania impotriva „parazitilor cu functii” (III)

La al treilea episod al campaniei impotriva „parazitilor cu functii”, am aflat ca GAZETA nu numai ca-i monitorizeaza pe consilierii judeteni, dar ii si „motorizeaza”. Exista, insa, o vorba in popor: „Greu la deal, cu boii mici!”. Continuam campania menita sa sparga spiritul de turma din randul consilierilor judeteni. V-am mai spus ca-i luam, pe rand, pe consilieri, sa vedem ce-au facut si ce vor sa faca pentru judet in acest mandat, cu atat mai mult cu cat unii ne-au spus ca, daca se stiu monitorizati, vor fi mai atenti si vor pune altfel umarul la treaba. De aceasta data, inca 4 consilieri s-au straduit sa para mai harnici decat sunt. Am apreciat, totusi, ca afland de campania noastra s-au gandit, parca, ce sa ne spuna in clipa in care le vine randul. Toti se declara multumiti de activitatea lor si arata cu degetul spre ceilalti, insa cand sunt intrebati: „Ce ati facut si ce o sa faceti in acest mandat?”, consilierii incep sa se fastaceasca. Nicolae Mutiu s-a „scos”, spunand ca tocmai lucreaza la un proiect: „Acum, lucrez la un proiect pentru ca Sighetu Marmatiei, de fapt Consiliul Local de aici sa intre in posesia unei cladiri ce apartine CJ. Este vorba de un centru de recuperare, fostul centru de la handicapati unde au fost copiii. Vrem sa trecem cladirea in patrimoniul local, sa facem locuinte pentru tineri. Asta ar fi prima mea initiativa de cand sunt consilier judetean”. Mutiu s-a mai laudat ca a fost harnic in comisiile de specialitate si ca el, personal, a adus doua echipe de proiectare care sa-i ajute pe primari la realizarea de proiecte, „indiferent de culoarea politica. Stiu ca asa zic toti, dar eu zic ca asa a fost”. Mutiu a reusit sa ne binedispuna la capitolul asonante: „Foarte bine ca monitorizati si motorizati activitatea consilierilor judeteni. Sa motorizati si activitatea presedintelui CJ. Ce parere am de activitatea colegilor? La prea putine hotarari au lucrat, fiindca orice hotarare trebuie sa treaca pe la zmeu. Marinel Kovacs s-a mai miscat la capitolul initiative”. Edit Reka Capusan a epatat din nou prin neologisme, fiind celebra ca ea se lauda, in plen, ca-i „psihiatra”. Indiferent cum o fi, femeia a reusit, cat de cat, sa faca ceva din opozitie si din „minoritate”: „Sunt mandra, desi conditiile sunt mai paupere din punct de vedere financiar, ca marota (preocupare excesiva, idee fixa, n. red.) mea a fost situatia posturilor neclericale de la biserici. Am fost bucuroasa ca am putut sa obtinem doua posturi in plus la biserica romano-catolica si un sub-post la reformati. Post neclerical inseamna clopotar, femeie de serviciu, om de curte etc. Aceste posturi sunt finantate de CJ, dar este o lista trimisa de Ministerul Culturii si Cultelor”. Capusan s-a mai laudat ca pledeaza pentru ocuparea posturilor de specialisti in Directia Copilului: „In actualele conditii de criza, am propus sa se incerce macar schimbarea unor posturi in unele de specialitate”. Ce idei ar vrea sa-si puna in practica? „Astea de asistenta sociala m-ar interesa pe mine mai tare. Depinde insa si de bani”, spune Capusan. Urmarindu-i prestatia din sedintele de CJ, despre Gheorghe Simon nu putem spune ca-i unul dintre banalii „ridicatori de mana”, nu de alta, dar omul s-a aratat, din cand in cand, interesat de problemele judetului. Tocmai de aceea, nu spunem ca urmatoarea declaratie ne-a dat-o sa se dea el grozav: „Salariile functionarilor din CJ si institutiile apartinatoare au crescut, fata de anul trecut, cu aproximativ 15%. Am luat atitudine in sedintele de buget-finante. Presedintele CJ nu doreste sa mearga pe aceleasi costuri salariale ca in 2008. Ba, mai mult, doreste sa angajeze. A trecut neobservata problema pe care am ridicat-o. Intr-un fel, s-a ridicat din umeri: si ce sa facem? De ce nu m-au sustinut ceilalti consilieri? Nu toti consilierii indraznesc sa spuna ca stiu ce inseamna un buget. Acolo, sunt consilieri cu fel de fel de meserii in viata civila”. Cat de harnic ne-a spus Simon ca o sa fie? „Inca nu avem apa in toate comunele, nu e terminata electrificarea, nu avem canalizare nici la orase, drumuri etc. Viata se inrautateste, iar domnul presedinte Mircea Man imbata maramuresenii cu apa rece, nu face decat sa-si faca imagine. Eu o sa ma implic, pe bucatele, in problemele Maramuresului, dar nu am sa tratez comunitatile din punct de vedere politic. Asa zic toti? Asa zic eu! Eu n-am avut probleme de comunicare, sa spun ca n-au venit oamenii la mine sa-mi zica problemele”. Unii consilieri considera insa ca, dupa cate am vazut printre „parazitii cu functii”, ne impresioneaza atitudinile ce tin, parca, de fanfaronada ieftina. De exemplu, Petru Batin e indignat ca sedintele de plen sunt „rapide si expeditive. Vii pac-pac-pac-pac pac-pac-pac si te-ai dus. Pai, pac-pac-pac-pac! Am fost 8 ani consilier local si am avut cu totul alta abordare”. Pare insa, mai degraba, o scuza puerila sa-si justifice lipsa de activitate: „Consilierii nu s-au inscris la cuvant, n-au avut posibilitatea sa o faca datorita rapiditatii in care se desfasoara aceste sedinte. Iar aceasta rapiditate nu ni se datoreaza noua. Asta am vrut sa punctez, dom’le, nu altceva. In comisii insa ne putem exprima”, spune Batin. Tocmai pentru ca se lauda ca el se exprima in comisii, i-am cerut sa ne spuna concret pe ce idei personale pedaleaza. Raspunsul? „Eu am foarte multe idei pe care as vrea sa le aplic in mandatul asta. Din pacate, e vorba si de lipsa resurselor financiare. Primul lucru pe care trebuie sa-l facem este infrastructura in Maramures, ca este catastrofala. Drumurile sunt proaste. Abia am venit din Baia Mare si am masina-masina. Este imposibil sa facem un tunel pe sub Gutin?”. Am insistat insa sa ne spuna o idee cu care a venit el, consilierul Petru Batin, dar parca vorbeam cu turcii: „Asta este! Vorbesc de ideile majore. Eu n-am idei minore. Deci, astea-s ideile mari pentru Maramures. Este vorba de podul peste Tisa, de realizarea drumurilor... Eu nu pot sa gandesc la nivel micro. Noi trebuie sa gandim la nivel macro, la nivel de judetul Maramures”. Macro-consilierul ne-a spus, totusi, ca a avut si o „idee mica”, in sensul ca a incercat sa convinga Primaria Sighet sa urgenteze demersurile pentru Planul Urbanistic General, pentru a putea obtine, pe viitor, mai multi bani din alocarile bugetare. Macro-consilierul Batin pretinde ca o alta idee a lui vizeaza eliberarea de autorizatii de constructii in Maramuresul Istoric in asa fel incat sa se respecte specificul local si cultura lemnului. I-am spus ca nu poate pretinde asta, din moment ce in CJ se discuta de problema dinainte sa fie el consilier (inca de pe vremea cand Alexandru Cosma era presedinte CJ), dar macro-consilierul s-a ofuscat ca i-am spus ca asta-i „poanta veche”: „In primul rand, mie nu-mi place termenul acesta de poanta veche. Eu nu umblu cu poante! Eu sunt un tip serios, domnule draga!”. Brusc, ne-am umplut de respect, asa ca ne-am increstat in grinda numele lui Petru Bantin, ca in momentele critice sa ne amintim sa dam fuga la macro-consilierul judetean, sa ne-nfruptam din nesecata-i profunzime a ideilor. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro