Calea, Adevărul şi Viaţa. Postul Sfintelor Paști și felul postirii

Postul Sfintelor Paști începe anul acesta pe 2 martie. Acest post, fiind cel mai lung și cel mai aspru dintre posturile de durată întâlnite în Bise­rica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitorul Hristos înainte de începerea acti­vității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Păresimi.
La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Păresimilor), care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic, de la Niceea, din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.
„Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în perioada Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți, din prima săptămână) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ține ajun până seara (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte Sfințite), când se mănâncă pâine si legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (de luni până vineri, inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. Se dezleagă, de asemenea, la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele zile (însemnate în calendar cu cruce neagră și dacă se încadrează în perioada Postului Paștilor): Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), precum și în ziua Sf. Gheorghe (23 aprilie). La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește”. (Părintele Prof. Dr. Ene Braniște – „Liturgica Generală”, Edi­tura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993).
Canonul 69 apostolic osândea cu excomunicarea pe credincioși și cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, în cazul în care aceștia nu țineau Postul Sfintelor Paști. Erau acceptate excep­țiile, doar în caz de boală.
Liturghia, având un caracter de sărbătoare și bucurie, iar Postul Sfintelor Paști fiind un timp al înfrânării, Sfinții Părinți au rânduit ca în perioada acestui post să nu se săvâr­șească Sfânta Liturghie, decât sâm­băta și duminica. În celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite, cu excepția zilelor aliturgice, când nu se oficiază nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite a luat ființă datorită dorinței unor credincioși de a se împărtăși și în cursul săptămânii. Amintim că în cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfințite la Liturghia săvârșită duminica, fiind păstrate pe Sfânta Masă, iar în cursul săptămânii, atunci când se săvârșește Liturghia Darurilor sunt oferite cre­din­cioșilor spre împărtășire. Potrivit rânduielii de postire a Bisericii, în zilele de rând din Postul Mare, se ține ajun până la apusul soarelui, iar împărtășirea se face seara, după Vecernie.
În sâmbetele din Postul Mare se să­vârșește Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici de post se săvârșește Liturghia Sf. Vasile cel Mare. În Duminica Floriilor - Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, iar în Săptămâna Patimilor, joi și sâmbătă, Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

Așadar, cu toții suntem păcătoși, iar dacă am păcătuit, vom posti pentru că am păcătuit. Dacă n-am păcătuit, ceea ce este greu de crezut, vom posti ca să nu păcătuim. De aceea, să oferim ceea ce avem: postul, și vom primi ceea ce nu avem: nepătimirea.