Cafeaua domnului ministru

Martea trecuta, pe scena Casei de Cultura a Sindicatelor din Baia Mare, Nationalul bucurestean a prezentat piesa lui Horia Garbea, „Cafeaua domnului ministru”, scrisa si nominalizata la concursul „Piesa anului” in 1998. Considerata de criticii de teatru „una dintre putinele comedii macabre ale dramaturgiei romanesti”, „Cafeaua domnului ministru” a cunoscut mai multe montari si a fost tradusa in cateva limbi de circulatie internationala. „Cafeaua domnului ministru” se vrea o satira a moravurilor clasei politice romanesti postdecembriste. Doar trei personaje creioneaza tarele unei clase politice formate din parveniti: Ministrul (Alexandru Georgescu), Jeni, sefa de cabinet a ministrului (Maia Morgenstern) si Patroana, proprietara unui bordel (Maria Teslaru). Locul si timpul desfasurarii actiunii: in cabinetul ministrului, de Ziua Europei. Intamplator, chiar in ziua jucarii piesei a fost Ziua Europei. Un subiect banal „Ziaristii? Niste porci care nu trebuie lasati sa scurme in gradina ministerului”, este una dintre replicile care te incita, motiv suficient ca sa vrei sa vezi piesa. In plus, sau mai degraba, multi dintre cei prezenti au vrut s-o vada „la lucru” pe Maia Morgenstern, o actrita talentata, dar si controversata, dupa aparitia sa, deja celebra, in nu mai putin celebrul film regizat de Mel Gibson. Regreti cateodata ca actorii au o singura fata... Stiu ca o sa mi se reproseze ca nu inteleg fenomenul artistic, ca nu inteleg ca un actor e cu atat mai mare, cu cat poate sa treaca mai usor dintr-un registru artistic in altul, dar mi-a fost imposibil sa rezist pana la finalul piesei. N-am fost singurul... Am vazut o actrita cu un oval al fetei care sfideaza Creatia jucand in filmul „Romeo si Julieta” al lui Franco Zefirelli. Acelasi regizor de geniu a distribuit aceeasi actrita intr-un alt film de geniu: „Isus din Nazareth”. Trecerea asta uluitoare de la amanta adolescentina, care regreta aparitia zorilor ce-i vestesc despartirea de iubitul ei, la Sfanta pe care intreaga Crestinatate o venereaza sub numele de Fecioara Maria nu mi-a produs nici un soc. Dar... O comedie macabra S-a scris enorm despre violenta care domina imaginile din „Patimile lui Hristos” si despre rolul (fie vorba intre noi, remarcabil, consider eu) pe care Maia Morgenstern l-a jucat in acel film. Cu-n regret, n-am putut suporta trecerea de la imaginea pe pelicula a indureratei mame a Mantuitorului la imaginea vie a unui personaj care-si desface picioarele in fata unui alt personaj (Ministrul), ce-si da pantalonii jos si mimeaza actul sexual. Asta cu atat mai mult cu cat, pe afisul care promova spectacolul, nu exista nici o bulina rosie cu niste numere albe... Faptul ca o mamica a iesit din sala pentru ca virgula copilul o intrebase: „Ce face nenea cu tanti?” nu cred sa-l incomodeze prea mult pe regizorul spectacolului, Gavril Pinte. Adevarul e ca, pe undeva, il inteleg pe Pinte; daca nu bagi macar o scena socanta, ceva care sa presupuna violenta extrema sau sex, mai mult sau mai putin explicit, nu esti un regizor de valoare. Pinte tine cu tot dinadinsul sa socheze si, uneori, reuseste. Dar daca asta e pretul... Subiectul piesei nu rupe nici el gura targului. Finalmente, e vorba despre patroana unui bordel care-l santajeaza pe un ministru al unui minister oarecare din Romania postdecembrista. Sefa de cabinet a ministrului ii serveste santajistei o cafea otravita si Patroana moare. Cu trei personaje e suficient... Nu stii ce sa apreciezi din amestecul asta de Caragiale si Ionescu: ironia muscatoare a politicianului, sefei de cabinet sau curvei (ajunsi factori de decizie intr-o tara debusolata), replicile usturatoare,pe alocuri, sau jocul actorilor. Absurdul replicilor nu socheaza, pentru simplul motiv ca romanii au invatat in ultimii ani ce nu a reusit Ceausescu sa-i invete intr-o dictatura: la romani, orice-i posibil! Rigor mortis „O cafea, un tabinet, un masaj cu nuante mai mult sau mai putin erotice este tulburata de intrarea unei patroane de night-club (pretentioasa titulatura pentru un bordel, nici macar mascat) care mai furnizeaza date Politiei, dar si presei. Intrusa, santajista si detinatoarea unor inregistrari deranjante pentru imaginea domnului ministru este tratata cu o cafea de protocol, cu totul speciala. Cum se stie, consumul de cafea este foarte daunator sanatatii, atat de daunator, incat daca nu esti atent te poti – din pacate – infesta cu rigor mortis, o boala latineasca, pe cat se pare grteu de vindecat.” - Cristian Constantin Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro