Bursa vorbelor: Pretty woman. Varianta autohtona.

Pantaloni mulati strans pe corp, bluze cu decolteu, haine murdare, parfum ieftin, amestecat deloc inspirat cu mirosul intepator de transpiratie, par de mult spalat, decolorat pe alocuri, kilograme de fard ce oricum nu acopera imperfectiunile tenului. Nici ale sufletului… Priviri incercanate, triste, infometate, innegrite cu creionul dermatograf si de resemnare. Palide stafii ale curvelor de lux. Trec pe langa doua femei, care stau „la produs” la iesirea din oras, spre Satu Mare. Fumeaza. Incearca sa para interesante si interesate. Cu criza asta economica, nici barbatii nu prea-si mai varsa frustrarile in vreo femeie „usoara”. Trec a doua oara pe langa cele doua. Tot acolo sunt. De data asta, stau pe o balustrada, la „picnic”. Intre ele, cateva felii de parizer si o paine. „Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi”… Indiferent cum. Nu par deranjate de prezenta mea, a nimanui. Dinti, sa mestece, nu au tare multi. Nici mancarea, nici altceva. Drept e ca nici motive sa zambeasca nu par sa aiba, asa ca nu-i stres. Trec si a treia oara pe acolo. Masina la orizont. Barbat bine imbracat, intre doua varste. Ma-ntreb ce negociaza. Ce mai poate fi negociabil? Amaratele alea ar fi in stare sa-si vanda si sufletul, nu doar trupul ori demnitatea! Pentru 5 – 10 lei! Sau pentru un bon de masa. Poate, au copii acasa, indiferent unde e acea casa… Ori si-au abandonat de mult pruncii, s-au scuturat si de ultimele ramasite ale sentimentului matern, de responsabilitatile unei vieti normale de familie, chiar si de sperante si-si vad de propriile zbateri deznadajduite. Una se suie in masina. Cealalta ramane in urma, asteptand un alt „client” al iubirilor ce se masoara in minute si bani. Strange grijuliu resturile de mancare si asteapta o alta prada. Un alt pradator… Monika KRAJNIK monika@gazetademaramures.ro