Bursa vorbelor

Am avut de mai multe ori intentia de a scrie o rubrica “de bine”, dar nu m-a convins inca nici o reglementare ca poate “eclipsa” multele si marile probleme din Romania. Probabil, as fi putut pune planul in aplicare acum, daca nu as fi vizionat un reportaj tv despre drepturile solicitate de parlamentari. Si daca un individ ce se da drept “ales” n-ar fi afirmat ca noi, ziaristii, traim din banii lor, nu “producem” nimic si ca ei, “alesii” merita niste drepturi care sa le permita un trai decent, cum ar o pensie de vreo 25 de milioane, ajutor de inmormantare de 2.000 de Euro, transport gratuit pentru toata “famiglia” etc. Nu vreau sa analizez cum traiesc alti pensionari “decent” dintr-o pensie de un milion de lei, ci modul in care suntem perceputi noi, “nesimtitii” care ii criticam pe alesi. Contrar opiniilor unora nu scriem pentru ca suntem rai, suntem “montati” sau platiti de nu stiu ce personaj. Scriem pentru ca sunt multi cei carora trebuie sa le reamintim ca traiesc din banii nostri, dar nu produc nimic. Si pentru asta nu merita sa fie nici laudati, si nici aplaudati. Iar daca nu le convine situatia, exista alternative: sa se schimbe sau sa-si dea demisia de onoare. Ioana LUCACEL