Bugetul pe 2025, cifre, huiduieli și provocări

După ședințe fulgerătoare în comisiile parlamentare, multe dispute și circ, săptămâna trecută a fost adoptat bugetul pe 2025. Pentru partidele din coaliția aflată la guvernare, este un buget echilibrat, destinat dezvoltării, pentru opoziție, este buget de austeritate. Pentru români? Vom vedea.

Miercuri seara, târziu, după o zi plină de dezbateri și replici tăioase, Parlamentul a adoptat bugetul de stat pentru 2025, cu 254 de voturi „pentru” și 192 „împotrivă”. Totodată, bugetul asigurărilor sociale de stat pentru acest an a trecut cu 255-192.

Bugetul pentru anul 2025 a trecut marți comisiile de specialitate, în prezența ordonatorilor principali de credite, și a primit avize favorabile.

Guvernul a aprobat proiectul pe 1 februarie, când ministrul Finanțelor menționa că acesta a fost elaborat în trei-patru săptămâni: „Este un buget cumpătat, un buget care se bazează pe o prognoză prudentă; este un buget echilibrat, pentru că nu lăsăm pe nimeni în urmă şi, pe lângă investiţii, avem fonduri suficiente şi pentru a plăti salariile, şi pensiile, şi ajutoarele sociale, care sunt astăzi aprobate de legislația în vigoare şi să ne bazăm, încă o dată, pe un volum record de investiții. Dar voi reveni la această temă, imediat.

Prin acest buget, punem fundamentele unei noi viziuni, prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale şi să restabilim echilibrul bugetar şi să consolidăm creșterea economică. Alocările record de 150 de miliarde de lei pentru investiții, încă o dată, reprezintă un motor pentru creșterea economică şi reducem deficitul de la 8,6% la 7%. România are bugetul prin care poate asigura plata salariilor şi pensiilor la nivelul anului 2024.

Știm că au fost amânate acele indexări de la începutul anului, dar avem fondurile suficiente pentru a plăti salariile la nivelul anului trecut şi pensiile, de asemenea, la nivelul anului trecut. Este o performanță faptul că acest deficit de 7% poate acoperi ambele capitole - şi investiţiile, şi salariile, şi pensiile. Şi aici ajutorul cel mai mare vine din partea apartenenței noastre la Uniunea Europeană şi vine din partea Comisiei, prin fondurile europene care contribuie în mod semnificativ la investițiile care sunt prinse în acest buget. Cel mai important este să păstrăm acest echilibru şi în viitor, şi în cei şapte ani, care sunt, practic, planul de revenire pe deficitul de 3%, să nu abandonăm niciodată ideea de a susține investițiile. În continuare, investițiile vor fi motorul de creștere pentru economie. Această traiectorie trebuie, de asemenea, păstrată pentru a gestiona şi vulnerabilitățile structurale ale economiei românești. Aici va trebui să venim, aşa cum şi în 2025 alocăm bani pentru sectoarele deficitare ca producție şi care contribuie la deficitul de balanță comercială, să venim în continuare cu sprijin pe sectoarele unde trebuie să creștem producția internă, astfel încât să închidem acest deficit, aceste deficite gemene, care vin, pe de o parte, din deficitul bugetar, pe partea cealaltă, din deficitul de cont curent”, a explicat Tánczos Barna.

Tot atunci, premierul Marcel Ciolacu afirma că bugetul nu prevede „modificări de taxe și impozite”: „Este un buget de dezvoltare, la fel ca anul trecut, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei, un plus de 30 de miliarde față de anul trecut!
20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiții și asta se va vedea în creșterea PIB la 1913 miliarde lei. Iar, la mijlocul anului viitor, vom ajunge la un PIB de 2000 miliarde lei. Adică 400 de miliarde de euro, dublu față de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.

În paralel, reducem costurile de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale. Ajustăm și cheltuielile de personal, și cele de bunuri și servicii.
Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut din 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici şi îmi asum această decizie.
Continuăm sprijinul pentru economie și IMM-uri, cu toate schemele de ajutor de stat din Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană. Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale. Mi-aş dori ca împreună să promovăm firmele și produsele românești oriunde, chiar și pe tik-tok!

Prioritizăm investițiile locale în funcție de impactul economic. Alocăm 11 miliarde Programelor Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR și 3,3 miliarde celor din fonduri europene. În plus, creștem simțitor în acest an descentralizarea finanțărilor publice către autoritățile locale.

Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile. Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani!

Am cerut ca suma alocată investițiilor să fie mai mare decât deficitul, deoarece așa e corect pentru români. Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale și un sistem de educație mai performant. Şi chiar avem o veste bună de la domnul ministru al Finanțelor, în ianuarie 2025, s-au colectat 44,7 miliarde lei, în comparaţie cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde lei; înseamnă o creștere de 7,5%”.

În schimb, parlamentarii din opoziție au cerut demisia lui Ciolacu și au spus că bugetul este unul de austeritate.

Claudiu Năsui, deputat USR: „Am fost campioni la politică, dar repetenți la economie. Fix aceeași poveste se repetă în fiecare an. Nu schimbați nimic la ea. Aceleași minciuni care se demonstrează a fi minciuni în cursul anului. Aceleași venituri umflate doar ca să justificați cheltuieli mai mari.”

Ionuț Moșteanu, deputat USR: „Respect zero față de legile țării, față de legea plafoanelor. Nu îl încurcă cu nimic să vină și să spună cum a zis anul trecut. Păi cine le-a făcut Marcele?? Tu le-ai făcut. Cu gașca ta!!”

George Simion, președintele AUR: „Sectoarele importante care au fost nimicite în anul 2025 fără predictibilitate fiscală, fără a anunța cu o lună înainte ce va urma. Agricultura, construcțiile sunt grav afectate. ”

Petrișor Peiu, senator AUR: „Acest buget este profund imoral, pentru că se bazează pe încălcarea unei legi. Legea pensiilor care a fost aplicată doar 4 luni, de la 1 septembrie la 1 ianuarie.”