Borşa, perla turistică a Transilvaniei

În extremitatea nordică a României, într-un cadru de o neasemuită frumuseţe , se află una dintre cele mai vechi aşezări din Maramureş, Borşa. Originile sale se pierd în negura timpului, fapt demonstrat de însuşi numele localităţii, care se trage din cuvântul dacic Bora, care înseamnă vifor sau furtună. Frumuseţea cadrului natural, spiritualitatea şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti sunt atât emblema localităţii, cât şi coordonatele turismului actual.

Turistului iubitor de natură, Borşa îi oferă un cadru de excepţie, atât vara, cât şi iarna. Complexul turistic întruneşte toate condiţiile pentru practicarea sporturilor de iarnă, în special ski-ul, care poate fi practicat pe două pârtii pentru avansaţi (Telescaun şi Pătrat), cât şi una pentru începători. Perioada de vară este ideală pentru drumeţii, în puncte de interes cum ar fi Cascada Cailor, cariera de piatră, vârfurile: Pietrosul Rodnei, Toroioaga sau Puzdrele, lacurile: Iezer, Măgura, Ştiol, Lala sau Buhăiescu, cabana meteorologică şi izvoarele cu apă minerală din Baia Borşa. Cele mai apreciate atracţii turistice sunt reprezentate de cele două rezervaţii naturale : Rezervaţia Pietrosul Rodnei şi Rezervaţia Cornu Nedeii-Ciugii Bălăsânii.          

Rezervaţia naturală „Pietrosu Mare” se află în imediata vecinătate a oraşului Borşa; este cea mai mare rezervaţie naturală complexă (geomorfologică, floristică şi faunistică) din nordul ţării. Din 1979 ea a fost inclusă în reţeaua mondială de rezervaţii ale biosferei. În perimetrul de protecţie a fost inclus golul de munte cu vegetaţie alpină şi subalpină, precum şi bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m) şi vârful Piatra Albă (2061 m) – adăposteşte pe versantul nordic trei căldări glaciare, care, prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpaţii Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adăposteşte Căldarea Buhăescu – Rebra, în care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. În rezervaţie se găseşte o vegetaţie diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere şi păsări periclitate de dispariţie.

Rezervaţia Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii a fost înfiinţată pentru ocrotirea cocoşului de mesteacăn şi a mediului său favorit – jnepenişul. Din cele zece puncte populate cu cocoşi de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munţii Rodnei şi patru în Munţii Maramureşului. Această rezervaţie pare a constitui biotopul optim pentru cocoşul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populaţie din ţară.

Turistului interesat de spiritualitate, Borşa i se dezvăluie ca un tărâm unde legătura omului cu divinitatea este mult mai strânsă, privirile se îndreaptă destul de des spre cer, iar bisericile, extrem de numeroase, apropie, cu turnurile lor, cerul de pământ, creând o legătură, indestructibilă, între om şi Dumnezeu. Cu o populaţie preponderent ortodoxă, Borşa are o viaţă religioasă intensă şi un număr considerabil de biserici, câte una sau două în fiecare cartier. Aproape de centrul oraşului se află biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", ce datează din anul 1300, reconstruită pe la 1700, pictată în 1775 şi înscrisă astăzi pe lista monumentelor istorice din Maramureş.

Cea de-a treia coordonată pe care se pliază turismul din Borşa este cea cultural-artistică. Păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice zonei, portul popular, cântecul şi jocul duse mai departe de tinerii borşeni sunt elemente reprezentative care atrag mii de turişti în cadrul manifestărilor culturale organizate la nivelul oraşului Borşa . Cele mai de seamă sunt Festivalul Interjudeţean de Folclor HORA LA PRISLOP, organizat anual în duminica de după Sfânta Maria în Pasul Prislop şi Festivalul NOPȚI DE SÂNZIENE, organizat în ziua de 24 iunie. 

Sărbătorile pascale sau de iarnă sunt, de asemenea, prilej de păstrare a tradiţiilor şi obiceiurilor străbune şi au, la Borşa, un farmec şi o frumuseţe aparte.