• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 22 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Joi , 19 Mai , 2011

Borsa isi razuieste savoarea tribala pe spaghetti milaneze

* Orasul maramuresean Borsa se muta, om cu om, in Italia * In Milano a aparut un cartier intreg botezat Borsa si recunoscut de autoritatile milaneze, in care locuiesc peste 5000 de borseni, care vorbesc, se roaga si muncesc romaneste * Povestile borsenilor-milanezi sunt spectaculoase: de la legaturi cu mafia italiana, la furturi celebre si grupari mafiote care fac bani din relatiile homosexuale ale tinerilor fugiti din Borsa cu batrani bogatasi italieni. Borsa. „Micul Milano” de Maramures. Un orasel ciudat, aflat la extreme, „rupt” intre cladiri paraginite si vile luxoase, intre fosti mineri deveniti someri si tineri care coboara din masini luxoase cu numere de Italia, comanda la crasma din coltul strazii in italian[ si fac naveta intre Maramures si Milano. De ani buni, Borsa se muta incet dar sigur, om cu om in Italia. In celebrul oras Milano, borsenii au ajuns sa-si constituie un cartier, recunoscut chiar si de autoritatile locale, care se cheama Borsa. Aici traiesc circa 5000 de borseni care si-au ridicat case si chiar si o biserica, au luat un preot din Romania si si-au conservat traditiile. Borsenii nu si-au luat cu ei in Italia numai copiii, nevestele, rudele ci si ....orasul. Urmeaza o poveste neromantata despre borsenii milanezi care si-au intemeiat „o tara” in Italia. Legaturile Borsei cu Italia ar fi vechi. Si, unii spun ca ar porni chiar de la numele orasului. Scriitorul Nicoara Mihali, originar din Borsa spune ca: „Dupa cum sustin unii istorici si lingvisti din secolul XVIII, Borsa ar avea si origine italiana. Numele vine de la „borse” - „borseta” care ar insemna o „punga aruncata intre munti”. Se pare ca in permanenta a existat in secolele anterioare un fel de legatura cu Italia. Oricum, pentru borseni locul cel mai de atractie ramane orasul Milano. O cercetatoare din Bucuresti in antropologie vizuala, insotita de un borsean la marginea orasului Milano a ramas surprinsa ca pe un stadion era un vacarm de nedescris. Erau foarte multi spectatori si doua echipe jucau fotbal. Intreband calauza ce se intampla acolo, acesta i-a raspuns ca sunt doua echipe de borseni cu sustinatorii care joaca un meci de fotbal. Deci atat de multi au „evadat” in Milano in special de pe strada Repedea si din Poiana incat si-au facut acolo echipe de fotbal si au si sustinatori”. Mihali spune ca Milano a devenit incet dar sigur raiul borsenilor. Printre borseni circula legenda ca aici merg insa de obicei cei singuri, deoarece cuplurile casatorite ajung repede la divort. Pentru familisti e zona Trento. Pentru aventurieri, Milano. Mihali spune ca: „Exista un cartier in Milano cu nume Borsa. Borsenii si-au facut si o biserica a lor si au adus un preot din Moldova care slujeste acolo. Primarul din Milano le-a recunoscut comunitatea si le-a dat dreptul sa-si faca case acolo. Cartierul se numeste Borsa, oficial. E sigura povestea pentru ca eu o stiu de la Stetco Sanzian, care facea si face parte din comunitatea de romani din Milano, care s-a luptat pentru drepturile borsenilor de acolo. La un moment dat mi-a cerut ajutorul sa editeze o revista. Nu stiu daca a reusit dar pregateau primul numar din revista borsenilor din Milano. Era vorba de o revista a cartiertului acesta din Milano numit Borsa”. Si autoritatile borsene stiu despre cartierul cu acelasi nume din Milano. Viceprimarul Gavrila Bota spune ca: „Din cate stiu, in Milano sunt peste 5000 de borseni. Acolo sunt cei mai multi borseni din lume comasati intr-un singur loc. Majoritatea lucreaza, rata infractionalitatii este foarte scazuta pentru ca legislatia se pune in aplicare acolo. Dar, din pacate 95% dintre ei nici nu vor sa auda sa se intoarca in tara. S-au mutat acolo cu toata familia, si-au dat copiii acolo la scoala si nu mai vor sa se intoarca. Ceea ce este un lucru foarte rau pentru noi. Nu si-au vandut casele din Borsa, le-au lasat aici dar n-au mai lucrat nimic la ele. Iar o parte dintre cei care au venit si au inceput investitii in Borsa au inchis ce au inceput si au plecat inapoi. A fost o perioada in care au venit si au investit in Borsa dar birocratia si altele i-au determinat sa renunte si au plecat inapoi. Au vazut ca nu merg afacerile in Romania asa ca s-au stabilit definitiv acolo. Din cati au venit sa investeasca in tara nu stiu daca au ramas maxim 10. Au ramas acasa doar batranii care au grija de case si gospodarie. Cei care se intorc, vin in special in cursul lunii august cand mai trebuie sa-si refaca actele. Anul acesta a fost primul an cand de sarbatorile Pascale au fost cel mai putini borseni veniti din strainatate. Tot in luna august mai vin si la nunti, dar si numarul acestora a scazut fata de anii trecuti. In anii trecuti erau chiar si peste 100 de nunti in luna august, in toate zilele din saptamana. Majoritatea celor care se casatoreau faceau nunta in Borsa, dar acum multi dintre cei care fac nunta se casatoresc in strainatate. Mai nou, nuntasii si cei apropiati pleaca in Italia la nunta, ca se inchiriaza un autocar si merg toti cei invitati. Deci nu mai e ce-a fost. Cat despre „Borsa micul Milano” ramane Borsa borsenilor fara „Milano”. Pe locul doi, zona cu cei mai multi borseni este tot in Italia, Trento. Asta e mai sus de Milano, iar acolo sunt in orice caz peste 1000 de borseni. Din cei plecati in strainatate, 90% sunt in Italia”. De Borsa milaneza se leaga insa si foarte multe povesti triste. Se spune ca BBC va difuza un documentar despre o grupare mafiota de borseni stabiliti la Milano care scoate bani din relatile homosexuale ale tinerilor fugiti din Borsa cu batrani bogatasi italieni. Mihali spune ca: „Toate acestea se intampla in cateva statii peco de la marginea orasului Milano. Filmul acesta este relevant in felul in care baietii plecati din Borsa isi rezolva problemele. Pentru ca dupa o escapada de asta amoroasa cu mosi se intorc aproape bogati. Sunt cativa care si-au facut case numai din relatii cu mosii din Italia. Drept dovada, casele lor au un colorit gay, ca sunt recunoscute de la distanta ca acolo nu poate sa traiasca un om normal. Orice calator avizat, daca da de asemenea case in Borsa, daca se intereseaza de trecutul proprietarului va spune ca respectivul a facut avere din relatii amoroase pe invers in statiile peco din Italia. Sunt galbene, portocali, violet, rosu aprins”. De asemenea, exista multe povesti legate de tineri din Borsa implicati in traficul de droguri, de masini, de orice. Borsenii care au ramas in Maramures vorbesc inca in soapta despre tineri care ar fi intrat in mafia italiana si au fost „repatriati in sicriu”. Mihali confirma: „Sunt cunoscute cazuri in care tineri din Borsa au fost trimisi acasa in sicrie de plumb. Parintii au lucrat noaptea cu ranga incercand sa desfaca sicriele sa le vada fata, dar nu au putut sa le deschida pentru ca pe toata perioada respectiva sicriele erau insotite si de carabinieri. Deci au platit scump afacerile necurate din Italia. Dintr-o afacere din asta au fost adusi la un moment dat trei frati dintr-o familie de pe Frasinel din neamul Ratenilor, care au murit si au fost inmormantati deodata. A fost mare tragedie la Borsa la vremea respectiva. S-a intamplat prin 99. De atunci, anual se aduce cate un mort sau doi din Italia. De obicei, cei care sunt cu sicriele sigilate inseamna ca au murit impuscati”. Povestile legate de legaturile cu mafia sunt insa mult mai numeroase. Un alt borsean, Liviu Mihali povesteste ca: „Au fost si borseni care au avut complicatii cu mafia. De exemplu a lui Vasile a Petrii a avut complicatii cu mafia siciliana si cand l-a adus nu i-a vazut nimeni fata. Se spune ca i-a fost adusa numai cenusa, ca a fost incinerat. Am mai avut unul Vuia care a furat numai masini. Si ultima data cand a furat a luat un jeep de la o manastire de la niste calugari. Si au zis calugarii „spuneti-i sa ne aduca masina, ca noi avem mare nevoie de ea”. Dar el a adus jeep-ul in Romania. Si sa vedeti cum i s-a intors. El a furat sute de masini, dar la Sighet i-a iesit o vaca in fata. Se spune ca i-a iesit dracul in fata printr-o vaca la Sighet. Si chiar daca vaca i-a iesit din partea stanga, lui i s-au strivit piciorul drept si mana dreapta. Deci cu membrele cu care a bagat cheia in contact si cu care a accelerat cand a furat masina. A avut si coaste rupte care i-au intrat in plamani. S-a spus ca nu era mare problema daca venea ambulanta, dar asa s-au incurcat lucrurile ca a murit. A ramas dupa el o casa cu 5 nivele, ca el a zis ca-si face casa mare se se urineze pe toti vecinii, dar n-a mai reusit. Casa e ramasa exact la intrare pe Repedea, pe stanga. Dar n-a avut liniste nici dupa ce a murit. Ca erau o groaza de masini furate prin partea Moldovei. Dar Vuia era renumit pe Satu Mare, Maramures, Bistrita, Suceava. Si cei care aveau masini furate, chiar daca nu erau furate de el, veneau si luau de la primarie datele cand a murit. Pentru ca daca ajungeau la cercetari sa spuna ca-i furata de Vuia. Dar veneau sa se intereseze cand a murit sa nu greseasca sa spuna ca au luat masina dupa moartea lui Vuia. Erau atenti sa nu greseasca sa se dea singuri de gol daca sunt prinsi. El statea in Milano. A mai fost cineva care a furat o masina de la niste calugarite. De la el din apartament se vedea exact la manastire si asa a ochit el masina. Iar dupa ce a furat-o s-a uitat in continuare spre Manastire. Si a zis ca in fiecare dimineata calugaritele faceau matanii in locul unde tineau masina. El le vedea din apartament. Si mi-a spus ca doua saptamani, zi de zi maicutele faceau matanii pe locul unde tineau masina. Si zice „mi-a fost frica sa o aduc in Romania, am dus-o inapoi la Manastire”. Au mutat Borsa in Italia! Viceprimarul orasului Borsa, Gavrila Bota spune ca: „in zona in care locuiesc borsenii din Milano vorbesc in romaneste, pastreaza traditiile, sunt mai multe biserici despre care am inteles ca sunt arhipline duminica, iar pe copii i-au dat la scoli italiene. Nici nu vor sa-i dea pe copii la clase cu predare in limba romana pentru ca nu le este utila. Pentru cat au nevoie privind pastrarea traditiilor si identitatii vorbesc acasa cu parintii si tot acolo invata si sa scrie romaneste. Dar categoric, dupa parerea mea in vreo 20 de ani se va pierde total traditia si legatura cu Romania. Pentru ca eu cunosc multe persoane care dupa ce le-au murit parintii nu s-au mai intors. In Borsa sunt deja foarte multe apartamente de vanzare ale celor care sunt plecati in Italia. Tocmai pentru ca sunt multe asemenea cazuri, au scazut si preturile. Chiar si case sunt de vanzare la preturi mici. Dar problema este ca nu sunt bani si nu mai trimit nici ei bani incoace. Acest lucru se simte inclusiv in bugetul local care s-a diminuat cam la jumatate. Mai mult, nici nu se mai construieste decat foarte putin. Inainte dadeam foarte multe autorizatii de constructie. Chiar ieri am cunoscut o familie care desi aveau bani nu si-au cumparat locuinta in Borsa. S-au dus si si-au luat doua apartamente in Cluj spunand ca indiferent ce se va intampla tot vor avea un venit pentru ca le vor inchiria la studenti. Gandirea este una pragmatica si se orienteaza spre orasele mari”. Un scriitor la Milano Scriitorul Nicoara Mihali spune ca: „In traditia cu Italia merita amintit cazul primului scriitor maramuresean consacrat Artemie Anderco, cel care s-a nascut in 1853 la Borsa. Care la varsta de 18 ani primeste o bursa de la Ministrul Cultelor si Educatiei din vremea respectiva. Anderco a primit o bursa in strainatate din 250 de studenti. A obtinut sa-si faca studiile de medicina la Torino. De fapt, isi va si lua teza de doctorat la Sorbona. Din Borsa l-a dus tatal sau pana la Cluj cu caruta, iar de acolo pleaca cu trenul la Bucuresti unde primeste banii de bursa. Iar de acolo a plecat pe jos pana in Torino. In clipa in care discuta cu rectorul Universitatii din Italia acesta il intreaba unde a facut studiile de italiana. Dar el invatase de fapt pe drum 800 de cuvinte in limba italiana”. Mircea CRISAN Ioana LUCACEL mircea@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.