'Bolovanii' politiei, fortati sa devina miliardari

„... uite, il vezi p-ala de-acolo? Nu te-ntoarce acum, stai sa coboare din masina. Iti spun eu cand... Acum poti sa te uiti. Uite, ala cu camasa gri. Mustaciosul... Ei, pe asta l-au fortat Aliatii sa devina miliardar. Nu rade, ca nu glumesc. Pastele masii de democratie, cum te pedepseste pentru toate Sintofarm-urile penale! Asculta-ma, astazi e o investitie mai rentabila sa-ti pui bolovani pe epoleti decat sa-ti cumperi actiuni la Mercedes. E un principiu invers proportional cu cel al renuntarii (cuceresti dificil, renunti facil). In cazul bolovanilor, se renunta pe bani grei. Ocazii sunt la fiecare schimbare de regim politic. E momentul in care Puterea vrea sa scape de incomozi. Pe cei mici ii curenteaza gratis, dar cu aia cu bolovani trebuie sa negocieze. Si de fiecare data cea mai sigura, mai rapida si mai ieftina recompensa e trecerea in rezeva prin pensionare. Pensionare la cerere, normal, pentru ca timpul nu asteapta numarul anilor. E clipa in care bolovanii coboara-n berna si, dupa un moment de reculegere informativa, pe catargul ex-posesorilor e ridicat un ajutor de pensionare de aproape 1 miliard. E mai bine sa pleci pe bani (multi!) decat sa fii vanat de oamenii Puterii pana esti (sur)prins. Intr-un fel, e ca-n casnicie: dragoste cu sila nu se poate. Si atunci, varianta castigatoare e... Dupa povestea asta cu pensionarea la cerere a bolovanilor, ma intreb daca cei tineri nu se-ndoiesc de faptul ca al nostru crez e unul desuet? Lege si Onoare... Unde-i legea? Sau poate doar noi mai credem ca trebuie sa fie dreapta mereu, in fapt, atunci cand interesul o cere... Asa o fi, insa prea se incalca principiul pe care ni l-au inoculat in scoala (si in care am crezut atat de mult timp): nu tratam cu teroristii. Iar povestea astora care, cu acceptul negociatorilor, sug bugetul de sute de milioane (cu titlu de ajutor de pensionare) ma face sa-i privesc mai atent si sa-mi para ca pe cap parca nu mai poarta cascheta albastra, ci hijab-ul (esarfa islamica, n.mea). Miliardari in schimbul propriilor retrageri. De buna voie si siliti de Vreme. O vreme tensionata.” Dupa ce a plecat, trist, cu cascheta-n pamant, ma gandeam la aiureala aia cu: „nimeni nu este mai presus de lege si toti suntem egali in fata acesteia.” Si atunci, de ce militarii, politistii, agentii speciali, ambasadorii... de ce beneficiaza acestia de privilegii, in conditiile in care fondul sistemului de pensii e „rupt in fund” si, hamesit, isi da ochii peste cap inainte de a lesina de foame? P.S.: Mentiune pentru cei nefamiliarizati cu argoul militar: exprimarea „bolovani” este echivalenta cu „grad militar inalt” (in cazul de fata, chestor). Mentiune pentru finantisti si pentru cei ce-si baga unghia-n gat: in cazul prezentat, „ajutor de pensionare” este echivalentul unei sume cuprinse intre 6 si 900 de milioane de lei. Catalin VISCHI