Bogdănel Gavra: „Băimărenii vor să fie ascultați și respectați, dar o schimbare nu este posibilă dacă sunt excluși din viața comunității”

 Municipiul Baia Mare traversează o perioadă de așteptare, generată în principal de stadiul celor două procese pe care le are primarul Cătălin Cherecheș, trimis în judecată pentru fapte de corupție și dobândirea de venituri care nu pot fi justificate. În tot acest timp, comunitatea pare să se scufunde într-o stare de degradare, fapt datorat în mare măsură dimensiunii datoriilor pe care le are municipalitatea. Și pentru că marți, 28 februarie a.c., a fost votat bugetul municipiului pe anul 2023, l-am provocat la un interviu pe domnul Bogdănel Gavra, consilier local din partea Partidului Mișcarea Populară, considerat de tot mai mulți băimăreni ca fiind „Vocea cetățenilor”.

R: Este al treilea an de mandat, prima experiență de acest gen pentru dvs. Dacă ar fi să faceți o scurtă evaluare, cum au fost primii doi ani?

B.G. : Foarte intenși. Mi-am luat foarte în serios mandatul, angajându-mă să fiu într-un  contact permanent cu băimărenii, ceea ce a presupus ieșiri multiple în cartiere și întâlniri cu cetățenii care voiau să vorbească direct despre problemele cu care se confruntă. Ceea ce am și făcut, nelimitându-mă doar la a fi prezent în ședințele de consiliu pentru a vota cum se dispune de la partid sau de persoane care vor să influențeze deciziile administrative. Eu cred cu convingere că, după alegerea în Consiliul local, ar trebui să dezbrăcăm haina politică, devenind ceea ce este firesc și normal, reprezentanți ai interesului public, ai cetățenilor din Baia Mare.

R: Spre deosebire de alți consilieri locali, ați preluat sesizările și propunerile băimărenilor înaintându-le conducerii administrative sau supunându-le atenției colegilor consilieri. Considerați că demersurile scrise și verbale realizate de-a lungul celor doi ani au avut efect?

B.G. : Cetățenii consideră că da, dovadă fiind mesajele trimise zilnic pe social media, mesaje în care mă informează că problema sesizată este rezolvată sau în curs de rezolvare, executivul luând măsurile necesare. Întrebarea firească este: de ce nu au fost luate în considerare sesizările anterioare ale cetățenilor care au petiționat sau au fost în audiențe personale repetate? Au rămas însă și probleme nerezolvate, cea mai mare dezamăgire a băimărenilor fiind nefinanțarea proiectelor aprobate la capitolul bugetare participativă din 2022, proiecte votate de cetățeni și aprobate de Consiliul local.

R: Sunteți o prezență activă la ședințele Consiliului local, formulând amendamente și solicitând clarificări privind proiectele propuse la vot. Domnule Gavra, de unde provin și care este sursa acestor interpelări și în ce măsură participă cetățenii la actul decizional?

B.G. : Să clarificăm un aspect care în opinia mea este un abuz. Profitând de restricțiile impuse de pandemia covid, ședințele administrației publice au fost transferate în online, rămânând nejustificat așa, chiar și după ridicarea restricțiilor. În acest context, de ce nu se țin ședințele cu participare fizică, la care să poată fi prezenți și cetățenii? Rolul consilierului local este clar statuat, pe de o parte să se asigure că accesul este permis tuturor celor interesați, pe de altă parte să acționeze pentru creșterea participării publice, modalitate de a se asigura cetățenii că deciziile luate la nivel local sunt într-adevăr reprezentative și reflectă interesele locale. Știți că, anual, autoritățile publice locale trebuie să întocmească un raport care include numărul recomandărilor primite, al celor regăsite în HCL-uri, numărul participanților la ședințe,  numărul dezbaterilor publice organizate, relația cu cetățenii şi asociațiile legal constituite dar şi numărul de ședințe care nu au fost publice? Cereți acest raport și veți avea răspunsul pentru ce băimărenii nu sunt doriți la ședințele publice!

R: Ați avut obiecții la bugetul general pe anul 2022 și ați respins prin vot proiectul bugetului pe anul 2023. Care sunt motivele, domnule consilier Gavra, și ce reproșați celor care prin votul lor au legitimat propunerea executivului.

B.G.: Mă așteptam la această întrebare după votul meu în ședința ordinară din 28 februarie. Vreau să fiu foarte clar și să menționez că Baia Mare are nevoie de buget, dar nu de orice fel de buget. Datorită gradului de încasare de anul trecut, raportul financiar public menționează că, din bugetul estimat la 875 de milioane de lei, s-a realizat doar 421 de milioane de lei, încasându-se doar 48% din impozitele pe locuințe, terenuri și autovehicule, este clar că nu au existat resurse pentru finanțarea proiectelor de investiții asumate, iar datoria comunității a crescut la aproape 50 de milioane lei. Nu am aprobat prin vot bugetul pe 2023 din următoarele motive: este supraevaluat, nu există transparență, fiindu-ne trimis un proiect de buget care nu e detaliat, cheltuielile cu resursa umană sunt estimate doar pentru 6, maximum 8 luni, la Clubul Minaur s-a estimat ca fiind necesare 14,3 milioane de lei din care trebuie scăzuți din start cei 7,5 milioane de lei, datorii pe 2022, iar la noua Direcție Creșe din cadrul DAS s-a comunicat numărul de paturi și nu numărul de real de copii înscriși. Dacă mai socotim și banii care se alocă anual pentru manifestări publice, festivaluri, târguri și alte evenimente, este clar că bugetul nu este realist și nici sustenabil.

R: O imagine deloc optimistă. Ce așteptări aveți de la anul 2023?

B.G. : Eu aș spune că este o imagine sumbră, a unui oraș condus și nu administrat în interes public. Nu contează ce așteptări am eu, contează ce vor și ce așteptări au băimărenii, iar din spusele lor, pentru că mă întâlnesc și comunic direct cu ei, există un sentiment de așteptare privind o schimbare majoră în activitatea administrației. Doar că asta nu se vede din birouri, demnitarii preferând să acționeze în mediul virtual și nu față în față cu cetățenii.