Bocancii PNA in viata presei

Telefoanele jurnalistilor de la Ziarul de Mures si de la Buna Ziua, Ardeal au fost monitorizate, timp de 13 luni, de catre Parchetul National Anticoruptie, fara a li se aduce vreo invinuire. PNA, cu un tupeu specific, si-a justificat gestul astfel: existau indicii de transfer de date catre aceste telefoane din baza instantelor de judecata. Fara suparare, noi le precizam ca potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, furnizarea contorizarii, fara acordul abonatului, reprezinta incalcarea dreptului stipulat in articolul 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. Jurnalistii au fost monitorizati, probabil ascultati, fara sa li se aduca nici o invinuire, intr-un proces al absurdului. Pare un scenariu desprins din romanul “1984”. Din pacate, nu este decat o practica a zilelor noastre, in cazul de fata a Parchetului National Anticoruptie, de altfel o institutie platita din banii nostri, care s-a obisnuit cu metehnele imprumutate de la fosta Securitate de a face politie politica. Pentru ca alta explicatie nu exista pentru abuzul de a ne monitoriza mai bine de un an de zile toate convorbirile telefonice efectuate si receptionate. Monitorizarea telefoanelor Miercurea trecuta, la Targu Mures, s-a mai scris o pagina din istoria neagra a unei Romanii nedemocratice, dupa mai bine de 15 ani de la Revolutie. Judecatorul Andreea Ciuca a dezvaluit presei ca in perioada august – octombrie 2004, Parchetul National Anticoruptie, prin controversatul sef al Serviciului Teritorial Targu Mures, Marin Sandu, a solicitat Romtelecom si mai multor firme de telefonie mobila – Zapp, Orange si Cosmorom - listinguri cu toate convorbirile efectuate si receptionate de catre 70 de abonati in perioada 24 aprilie 2003 – 25 mai 2004. Printre cei monitorizati s-au aflat si jurnalisti ai saptamanalului ZIARUL de Mures si ai cotidianului Buna ziua, Ardeal, ale caror telefoane de serviciu, abonament ZAPP, asa cum se vede in facsimil, apar in cererea PNA. Prin extrapolare, avand in vedere ca telefoanele erau de serviciu, se poate deduce ca numarul ziaristilor supravegheati a fost mult mai mare. Procurorii au sustinut ca acest lucru le-ar fi fost necesar pentru ancheta in cazul acuzatiei de spargere a bazei de date a instantelor muresene de catre judecatorul presupus hacker (culmea penibilului) Andreea Ciuca. In ce masura le-a fost necesar sa vada cu cine au vorbit ziaristii, avocatii sau rudele judecatoarei in constatarea presupusei infractiuni, nu se stie. Interceptarea Andreea Ciuca a recunoscut ca are suspiciuni ca cerinta PNA nu s-a limitat doar la verificarea traficului, ci ca aceste telefoane au fost ascultate. Indiciile ar fi prezentarea informatiilor pe suport magnetic si a trunchiurilor electronice la care sunt conectate telefoanele respective. Este de asemenea interesant ca cererea pentru monitorizarea acestor telefoane se refera la perioada 24 aprilie 2003-25 mai 2004. In plus, daca a fost ascultat si telefonul avocatilor – Lucian Badiu si Cosmin Matei si chiar a sotiei ultimului - Veronica Haja, care figureaza in acea lista, este extrem de grav, avand in vedere ca relatia client-avocat este una similara cu cea de crestin-duhovnic. Reactia PNA la aceste acuze grave a venit ca de obicei foarte tarziu si nu a facut decat sa ne intareasca convingerea ca nu au nici un argument legal pentru a ne urmari convorbirile efectuate si primite. Intr-un comunicat jenant, PNA a declarat ca a solicitat listingurile deoarece existau indicii ca de la aceste numerele de telefon s-ar fi accesat baza de date a doua instante din Mures – a Tribunalului si a Curtii de Apel, de altfel doua instante aflate sub talpa unor adversare declarate ale judecatorului Andreea Ciuca. Grupul ziaristilor ascultati saluta PNA Confruntati cu un abuz fara precedent, dar presupus, la initiativa saptamanalului Ziarul de Mures si a cotidianului Zi de Zi, vineri a avut loc primul mars – din istoria Targu Muresului – al ziaristilor impotriva unui sistem abuziv, un sistem care nu s-a limitat doar la a supraveghea discret activitatea noastra, ci a recurs la violarea intimitatii activitatii redactionale si chiar a vietii intime. La ora 11.45, o coloana de 40 de ziaristi s-a indreptat spre sediul PNA unde timp de 15 minute, procurorii anticoruptie, ascunsi in spatele jaluzelelor, au spumegat la vederea unor pancarte, in culorile firmelor care ne-au furnizat listingurile cu convorbiri, inscriptionate cu sloganuri, precum “Grupul ziaristilor ascultati saluta PNA”, “Romtelecom, ne auziti bine?”, “Bocancii PNA in viata presei”, “Presa libera” si “Marin Sandu, demisia!”. Dupa “pichetarea” in sunetul telefoanelor mobile, grupul de ziaristi s-a indreptat spre Prefectura, pentru a-i inmana prefectului Ciprian Dobre un memoriu in care ii solicitam depunerea tuturor diligentelor legale pentru lamurirea acestui caz. Ministerul reactioneaza Scandalul interceptarii telefoanelor unor ziaristi nu i-a lasat reci pe reprezentantii Ministerului Justitiei. Astfel, MJ a solicitat, joi, Parchetelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Anticoruptie sa comunice numarul mandatelor emise de aceste institutii pentru interceptarea si inregistrarea convorbirilor, imaginilor sau altor comunicari in dosare privind siguranta nationala. Cererile Ministerului Justitiei catre Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie se refera la perioada 1 ianuarie 2004 - 31 ianuarie 2005. De asemenea, ministerul a cerut sa ii fie comunicat numarul ordonantelor emise pentru cazurile de urgenta si daca toate aceste ordonante au fost supuse confirmarii instantelor de judecata. Va reamintim ca scandalul declansat la Targu Mures a fost precedat de cel al interceptarii telefoanelor unor jurnalisti de la agentiile de presa AM Press si Mediafax. CEDO ne da dreptate Iar in final, pentru a le ingreuna si mai mult viata procurorilor PNA, asa cum ei nu au avut nici un respect pentru prevederile constitutionale ce garanteaza secretul corespondentei si apara viata privata, le punem la dispozitie un caz din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu precizarea ca hotararile asemenea celei de mai jos sunt mult mai numeroase. Astfel, in cazul Malone contra Regatul Unit (1984), avand ca obiect “interceptarea de comunicari postale si telefonice, precum si livrarea de informatii obtinute prin contorizarea telefoanelor”, CEDO a dat castig de cauza reclamantului, desi inculpat pentru delict de tainuire. Judecatorii Curtii au considerat ca “intr-o copie dupa contorizare figureaza informatii – chiar numerele facute – care fac parte integranta din comunicatiile telefonice. A le transmite la politie, fara acordul abonatului, aduce atingere dreptului consacrat prin art. 8 (Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale). …In rezumat a existat violarea art. 8 atat pe motivul interceptarii de comunicari cat si pentru furnizarea de copii ale contorizarii catre politie”(unanimitate). Demersurile noastre nu se vor opri aici. Procurorii PNA trebuie sa raspunda pentru abuzurile lor, prin interventia brutala in activitatea noastra si in viata noastra privata. O simpla demisie ni se pare prea putin. “Daca s-au furnizat astfel de informatii, s-au furnizat legal”, ne-a declarat Mihail Blaga, directorul Rometelecom Mures, Mihail Blaga, dupa ce ne-a sugerat sa citim legislatia si nu a recunoscut ca ar fi semnat si trimis asa ceva. Dupa ce i-am citit adresa (facsimil), in care apare si numele si semnatura sa, directorul Romtelecom Mures a replicat: “dati-mi voie sa verific”. La inchiderea editiei, directorul Romtelecom a devenit mai conciliant declarandu-ne ca au trimis acele comunicari PNA potrivit Legii nr. 280. De asemenea, Mihail Blaga ne-a declarat ca solicitarea a venit din partea procurorului si ca avea obligatia sa le puna la dispozitie aceste informatii daca exista indicii ca acele persoane au legatura cu desfasurarea anchetei. “S-a facut deja un raport preliminar care va fi trimis Aliantei Libere Europene din Parlamentul European, iar dupa atasarea facsimilelor solicitarilor PNA, acestea se vor concretiza intr-o mapa care va ajunge pe masa comisarilor europeni. Presedintele Aliantei Libere Europene a fost deja sesizata si se gandeste serios daca sa ceara sau nu reevaluarea criteriului politic de la Copenhaga asumat de Romania – criteriul politic este primul criteriu sine qua non pentru aderare. Reprezentantilor Aliantei Libere Europene li se pare inadmisibil ca gazetarii sa aiba in ceafa suflarea PNA sau a altor institutii platite din bani publici sa faca altceva.” - Sabin Gherman, raportor/ALE pentru Romania in Parlamentul European Ligia VORO