Blestemul incompetentei „loveşte” proiectele Maramureşului

Blestemul incompetenţei şi lipsei de profesionalism a ajuns din urmă cele mai importante proiecte ale judeţului. Finanţări de sute de milioane de Euro sunt puse sub semnul întrebării din cauza unor probleme grave care s-au tot acutizat, până când au ajuns la „osul” finanţărilor europene. Proiectul de 122 de milioane de Euro, care vizează extinderea reţelelor de apă şi canal în opt oraşe Maramureşene, trebuie refăcut, după ce Borşa a reziliat unilateral contractul cu Vital. Proiectul drumului Baia Sprie-Bârsana e pe muchie de cuţit, în perioada următoare urmând să se decidă dacă se reziliază contractul cu Selina sau nu. Proiectul de gestiune integrată a deşeurilor e şi el în aer, deoarece primarii din localităţile în care se va amplasa depozitul ecologic şi staţiile de transfer aşteaptă banii promişi de Consiliul Judeţean înainte să dea „undă verde” derulării investiţiei.

Mega-proiectul de extindere şi reablitare a infrastructurii de apă-canal din oraşele maramureşene, „eternul” proiect de gestiune integrată a deşeurilor şi drumul de 22 milioane de euro, Baia Sprie-Bârsana, care a avansat cu viteza melcului. Trei proiecte majore ale judeţului şi toate trei sunt în „aer”. Aproape 200 de milioane de Euro stau cu securea indolenţei şi incompetenţei deasupra capului. Efectele proastei gestionări şi lipsei de reacţii de până acum. Dar, mai bine detailăm.

Primul pe listă, proiectul în valoare de 122 de milioane de euro, prin care ADI Maramureş şi Vital vizează extinderea reţelelor de apă şi canalizare în opt oraşe din Maramureş. După numeroase scandaluri şi amânări, proiectul părea că a intrat în linie dreaptă. Acum, ar trebui refăcut. Motivul? Borşa, una dintre localităţile beneficiare, a decis să se retragă din proiect. Desemnarea Vital SA ca operator în zonă, cerinţă impusă de finanţator şi creşterea preţului apei au generat nemulţumiri şi au agitat apele încă din timpul campaniei electorale. Aşa că, în prima şedinţă a noului Consiliu Local, s-a decis rezilierea unilaterală a contractului. Consecinţele? Multe: juridice, instituţionale şi financiare.

Radu Micle, juristul Vital SA, explică: „Zilele acestea ne deplasăm la Borşa cu domnul director general şi o să vedem ce o să rezulte în urma dialogului. Ce au făcut ei: prin două hotărâri de Consiliu Local au decis retragerea din acţionariatul Vital cu toate consecinţele pe care le presupune o astfel de decizie, respectiv retragerea oraşului Borşa din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. Ce urmări au aceste decizii? Retragerea din contractul de delegare, înlăturarea operatorului regional Vital de a mai opera acolo şi realizarea investiţiilor într-o altă formulă. Nu aş vrea să speculez, dar am nişte informaţii cu caracter secundar, că ar fi o serie de alte opţiuni acolo”. Însă decizia nu înseamnă numai refacerea proiectului, ci şi restituirea banilor investiţi deja în această localitate: „Evaluările de natură financiară legate de obligaţiile de plată, atât în ceea ce priveşte restituirea sumelor de care au beneficiat ca tip de gratuitate prin programele precedente de investiţii, cât şi despăgubirile şi ceea ce vor trebui să răscumpere ca urmare a ieşirii lor din contractul de delegare urmează să fie calculate. Oricum, vorbim de sute de mii de euro ce trebuie recuperate de la Borşa. Deci, aceşti bani vor trebui să-i dea înapoi, după care vor trebui să facă investiţiile pentru a se conforma cerinţelor UE, cuprinse în Tratatul de Aderare, şi vor trebui să facă rost de bani pentru investiţiile respective pentru a nu suporta penalităţile”, spune Micle. 

„Măreţul” proiect privind realizarea unui Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Un alt proiect-morgana, care se cifrează la 50.000 euro plus TVA şi cuprinde: un Centru de management al deşeurilor în comuna Fărcaşa, staţie de transfer şi sortare în Sighetu Marmaţiei, staţie de transfer în Târgu Lăpuş, şapte centre de colectare a deşeurilor voluminoase în Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Borşa, Seini, Şomcuta Mare, Târgu Lăpuş, închiderea a şase depozite neconforme din mediul urban (Satu Nou de Jos, Rohia-Târgu Lăpuş, Seini, Tepliţa-Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Arinieş-Borşa). Amânat şi răs-amânat din cauza schimbării locaţiilor, proiectul este pus din nou sub semnul întrebării, deoarece primarii localităţilor în care vor fi amplasate centrul şi staţiile au oferit locaţiile, primind în schimb promisiuni de investiţii şi fonduri pentru susţinerea cofinanţării proiectelor. Cum cei mai mulţi sunt primari PDL, se tem că nu vor mai primi banii, aşa că, aproape toţi condiţionează participarea la proiect de alocarea fondurilor.

Vasile Şpan, managerul de proiect, e optimist: „Ultimele noutăţi despre Proiectul de Gestiune Integrată a Deşeurilor sunt că aşteptăm pe ultima corecţie pe care am făcut-o răspunsul celor de la Ministerul Mediului. Este vorba de documentele pe care ni le-au cerut. Protocol de corecţie se numeşte, că noi am depus documentaţia pe nişte observaţii care s-au făcut şi au mai venit şi altele. Iar acum aşteptăm, şi eu sper ca asta să fie forma finală. Deci, pe partea de documentaţii suntem în regulă şi suntem în termenele prevăzute”. Cât despre conflictele cu iz electoral, Şpan spune că: „Nu este aşa de simplu, că nu suntem copii să spună cineva brusc „gata, m-am supărat, îmi iau jucăriile şi mă duc acasă”. Am văzut că primarii se ţin tare să se respecte promisiunile, să fie susţinuţi pe proiectele de cofinanţare. Iar în măsura posibilităţilor, toată lumea va fi susţinută din acest punct de vedere. Eu nu am cunoştinţă de noi întâlniri între primari şi noua conducere a Consiliului Judeţean, sau cel puţin eu nu am fost convocat pentru aşa ceva. Dacă voi fi convocat, o să ştiu despre asemenea discuţii. Dacă o să trebuiască să fie duse grupuri din nou să vadă adevărul la depozite similare, pentru că s-a spus în campanie că vor fi focare de infecţie? În niciun caz! Noi suntem 100% în cadru legal. Avem inclusiv acord de mediu cu tot ce trebuie. Astea au fost poveşti electorale ale unor adversari politici care nu au avut alte argumente să atragă voturi şi au zis ce au zis despre acest proiect”. Şpan speră ca luna viitoare să se demareze licitaţiile pe acest proiect şi lucrările să înceapă efectiv în acest an. Dacă nu vor fi contestaţii, prelungiri şi amânări, din nou.

Cea mai gravă situaţie e însă cea a drumului Baia Sprie-Bârsana. În sfârşit, conducerea CJK va „rupe pisica” şi va decide fie rezilierea contractului, fie continuarea lucrării cu Selina, dar cu aplicarea penalităţilor aferente. Cristian Chendea, managerul de proiect explică: „În acest moment, în ceea ce priveşte contractul de execuţie pe drumul Baia Sprie – Bârsana, pot să spun că se fac lucrări privind dispozitivele de evacuare a apelor pluviale, se lucrează şi la camerele de cădere, podeţe şi se lucrează la cele trei poduri care au rămas numai parţial executate.

Nu există o prelungire de termen pentru finalizarea lucrării. Durata de execuţie a rămas aceeaşi, ei acum au depăşit termenul de execuţie şi sunt în perioada în care vom aplica penalităţi. În martie era termenul. Deocamdată nu avem niciun calcul al penalităţilor, pentru că ele se fac în momentul în care se prezintă prima situaţie de lucrări. Iar noi nu am primit anul acesta nicio situaţie de lucrări.

Dacă o să se asfalteze ceva anul acesta? Aici nu aş putea să vă spun, că nu depinde de noi. Pe drumul de Dej evoluează lucrurile altfel, pentru că acolo nu sunt dispute cu antreprenorul. Noi avem o dispută. Zilele acestea se împlineşte termenul de 84 de zile, termenul maxim în care Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) trebuia să ne dea un verdict. Şi, în funcţie de verdictul acesta, noi vom face următoarele demersuri. Nu sunt convins că verdictul respectiv va fi în asentimentul celor două părţi, ceea ce înseamnă că vom merge mai departe cu celelalte proceduri. Nu aş vrea să emit un punct de vedere personal până nu există o decizie la nivelul executivului. Da, există şi posibilitatea de reziliere a contractului. Noi ne menţinem în continuare punctul de vedere, spus fără ascunzişuri: „nu aţi executat lucrarea, noi o să vă penalizăm conform termenelor contractuale”. Pentru noi asta e chestiunea”.

Mai mult, banii nu sunt suficienţi pentru finalizarea lucrării. Chendea recunoaşte că: „Dacă ajung banii să se termine drumul? Într-adevăr, acum am făcut un calcul, şi faţă de momentul în care au fost evaluate lucrările şi până acum avem o reducere în lei a valorii lucrărilor de 20%. Ceea ce mi se pare extrem de mult. Şi asta e o chestiune strict referitoare la cursul valutar şi la valoarea leului. Dacă aplicăm şi creşterea preţurilor, e mult mai grav. În 2008, euro a fost 3,6, iar acum e 4,56, deci avem o pierdere de 20% numai din devalorizarea leului. Iar între timp, carburantul s-a scumpit, bitumul la fel etc. Plus că a fost şi acea corecţie financiară. Deci, din punct de vedere financiar, avem nişte probleme, dar eu spun că le vom rezolva”.

Lista proiectelor aflate sub semnul întrebării ar putea continua, dar credem că    v-aţi convins deja că „axioma” - lipsa de măsuri la timpul potrivit dăunează grav finanţărilor europene - e perfect valabilă. Aşteptăm sancţionarea vinovaţilor.