Blestem asupra familiei Kennedy

* La inceputul lui 1968, Robert Kennedy s-a hotarat sa candideze pentru presedintia SUA, cautand sa fie nominalizat de catre Partidul Democrat. Dupa un prim succes in fata senatorului din Minnesota, Eugene McCarthy, in data de 5 iunie 1968, Robert Kennedy a fost asasinat in hotelul Ambassador. Robert Francis „Bobby” Kennedy, cunoscut si prin acronimul RFK, a fost unul dintre cei mai cunoscuti oameni politici americani. Nascut pe 20 noiembrie 1925, in Brookline, Massachussets, Robert a fost al saptelea copil al familiei Rose si Joseph P. Kennedy. A absolvit Milton Academy, obtinandu-si diploma in stiinte politice in 1948 de la Universitatea Harvard, iar trei ani mai tarziu, pe cea de drept de la Universitatea Virginia. Si-a facut debutul in politica in 1952, in calitate de manager de campanie a fratelui sau, John Kennedy pentru postul de senator de Massachussets. In anul urmator a lucrat pentru o scurta perioada de timp in subcomisia de investigatii a Senatului, condusa de senatorul Joseph McCarthy. In 1960 a coordonat cu succes campania prezidentiala a fratelui sau, John Kennedy. Dupa alegerea acestuia, a fost numit procuror general al cabinetului prezidential Kennedy. Ca si procuror general a castigat respectul multora pentru eficienta, perseverenta si nonpartitismul cu care a administrat departamentul de justitie. In septembrie 1962, Robert Kennedy a trimis trupe pentru a pune in aplicare decizia judecatopreasca de inscriere a primului student de culoare – James Meredith – la Universitatea Mississippi. Revolta ce a urmat inscrierii lui James Meredith s-a soldat cu doi morti si sute de raniti. La scurt timp dupa moartea presedintelui John F.Kennedy, Robert si-a dat demisia din functia de procuror general, candidand cu succes pentru functia de senator al Statelor Unite. In calitate de senator al statului New York, a initiat o serie de proiecte, printre care oferirea de asistenta unor categorii neprivilegiate – copii sau studenti cu dizabilitati in cadrul institutiei Bedford-Stuyvesant Restoration. A promovat drepturile omului si in afara granitelor SUA. Calatorind in Europa de Est, America Latina si sudul Africii, considera ca toti oamenii au un drept fundamental de a participa la viata politica si la procesul luarii deciziilor care le afecteaza viata. Timp de cativa ani, Robert Kennedy a fost implicat intr-un dezacord public cu presedintele Johnson, in privinta razboiului din Vietnam. La inceputul lui 1968, Kennedy s-a hotarat sa candideze pentru presedintia SUA, cautand sa fie nominalizat de catre Partidul Democrat. Dupa un prim succes in fata senatorului din Minnesota, Eugene McCarthy, in data de 5 iunie 1968, Kennedy – care urma sa concureze cu Richard Nixon pentru obtinerea mult ravnitului scaun din Biroul Oval – a fost asasinat in hotelul Ambassador. Robert Kennedy a fost impuscat imediat dupa miezul noptii, dupa ce a tinut un discurs in fata sustinatorilor lui, pentru a-si sarbatori victoria in alegerile preliminare din California. Din multime s-a desprins un tanar palestinian, de 24 de ani, Sirhan Sirhan, care a inceput sa traga in Kennedy cu un revolver, cu opt focuri. In vreme ce Robert Kennedy zacea pe podea, Sirhan a fost arestat de catre agentii de paza. In buzunarul hainei sale a fost gasita si motivatia asasinatului, scrisa cu litere stangace, pe o bucata de hartie: intentia lui Robert Kennedy de a vinde avioane de lupta Israelului. De asemenea, in caietele gasite la domici-liul palestinianului s-au gasit si alte dovezi privind premeditarea asasinatului. In timpul atentatului, alte cinci persoane au fost ranite. Kennedy, ranit foarte grav, a fost dus de urgenta la spital, unde s-a zbatut intre viata si moarte in urmatoarele ore. In dimineata zilei de 6 iunie, a decedat, la varsta de 42 de ani. Pe 8 iunie, a fost inmormantat la cimitirul national Arlington, unde se afla si locul de veci al fratelui sau, John. La 9 iunie, presedintele Johnson a declarat zi de doliu national, in memoria lui Robert Kennedy. Intr-un articol publicat in urma cu trei ani in prestigiosul ziar britanic The Guardian, istoricul Shane O’Sullivan sustine ca in spatele acestui asasinat s-ar fi aflat cativa agenti ai CIA. Raportul autopsiei a sugerat ca Sirhan n-ar fi putut trage gloantele care l-au ucis pe Kennedy, din simplul motiv ca palestinianul trasese, potrivit spuselor martorilor, din fata, in vreme ce glontul provocator de moarte patrunsese de undeva din spate si de la mica distanta. Mai mult, gaurile lasate de gloante in peretii bucatariei hotelului, unde se petrecuse crima, erau mai multe decat numarul gloantelor din arma lui Sirhan. In 1969, Sirhan Sirhan a fost condamnat la moarte. In 1972, dupa ce Curtea Suprema din California a abolit pedeapsa cu moartea, pedeapsa sa a fost schimbata in inchisoare pe viata. Din 1983, i-a fost refuzata in mod repetat eliberarea conditionata, fiind considerat un pericol pentru societate. Teoria „candidatului manciurian” „Jurnalul personal al palestinianului continea, intre altele, randuri intregi cu aceleasi insemnari, sugerand un fel de scriere automata – „RFK trebuie sa moara”, „RFK trebuie ucis”, „Robert Kennedy trebuie asasinat inainte de 5 iunie 1968”. Supus hipnozei, Sirhan nu a fost capabil sa-si aminteasca faptul ca-l ucisese pe Kennedy, in schimb, a relevat un amanunt bizar: asasinul sustinea ca „fusese dus intr-un loc intunecos de catre o fata care voia sa bea cafea” si ca apoi s-a trezit inconjurat de o multime furioasa. Psihiatrii care l-au consultat, la sugestia avocatilor apararii, au sugerat ca in momentul comiterii asasinatului, Sirhan s-ar fi putut afla in transa hipnotica, fiind asadar programat sa ucida. Pornind de la aceasta teorie, numita a „candidatului manciurian” (un asasin caruia i-a fost spalat creierul, pentru a indeplini ordinele criminale fara ezitare – s-a spus ca si Oswald, ucigasul presedintelui Kennedy, ar fi facut parte din aceasta categorie), istoricul Shane O’Sullivan a inceput sa ancheteze moartea lui Robert Kennedy, in urma cu cativa ani. El a reusit sa puna in evidenta noi marturii fotografice si video, ce su- gereaza ca in spatele asasinatului s-ar fi aflat trei membri CIA cu functii inalte in cadrul agentiei americane de spionaj (David Sanchez Morales, Gordon Campbell si George Joannides). Toti cei intervievati de istoricul britanic au o opinie similara: Morales i-a urat pe fratii Kennedy, invinuindu-i de moliciunea cu care actionasera in timpul invaziei din Cuba si pentru refuzul de a acorda sprijin aerian atacatorilor, fapt care probabil ca ar fi pus capat regimului castrist. Din pacate, nici unul dintre cei posibil implicati in aceasta conspiratie de amploare nu mai poate fi luat la intrebari. Morales a murit din cauza unui infarct in 1978, cu putin timp inainte de a fi chemat in fata comisiei de ancheta a Senatului. Joannides a murit in 1990, iar despre Campbell nu se mai stie absolut nimic.” – Gabriel Tudor. Love Story cu Jacqueline? La mai bine de patru decenii de la sasinarea lui J.F.Kennedy, miturile si povestile create in jurul uneia dintre cele mai celebre familii americane nu si-au epuizat resursele, o noua intriga fiind propusa americanilor si nu numai de biograful C.David Heymann, care isi construieste cartea „Bobby and Jackie: A Love Story” pe o presupusa poveste de iubire dintre Robert Kennedy si Jacqueline Kennedy. Heymann pretinde ca intre vaduva lui J.F.K. si fratele acestuia, Robert, a inceput o poveste de dragoste, care a durat vreme de patru ani dupa asasinarea celui de-al 35-lea presedinte al SUA. Cartea prezinta aventura celor doi atat de intens, incat ipoteza ca Jacqueline, iar nu sotia lui Robert, Ethel, ar fi cerut medicilor deconectarea de la aparate, dupa ce acesta a fost impuscat in timpul campaniei prezidentiale, este cu usurinta avansata. Heymann sustine ca ipotezele lui se bazeaza pe analiza unor marturii facute de confidentii clanului Kennedy, printre care Gore Vidal, Truman Capote, Pierre Salinger si Arthur Schlesinger. Heymann recurge la o presupusa intalnire intre Bobby Kennedy si cumnata sa, la Palm Beach, in 1964, cand acestia au fost vazuti intr-o ipostaza compromitatoare. Conform spuselor biografului, Jackie si Bobby si-au inceput relatia la sase luni dupa moartea lui JFK, senatorul, tata a 11 copii, fiind „prima iubire adevarata” a Primei Doamne. Blestemul familiei Kennedy Un nesfarsit lant de tragedii misterioase a lovit de-a lungul timpului familia Kennedy. 1941 – Rosemary Kennedy, retardata mintal, trece printr-o lobotomie, care o trimite pentru intreaga ei viata intr-un ospiciu, unde si moare in 2005. 1944 – Joseph Kennedy Jr., cel mai mare dintre copiii lui Joseph si Rose, este ucis deasupra Marii Manecii, pe cand pilota un avion, in al doilea razboi mondial. 1948 – Kathleen Kennedy, devenita intre timp marchiza de Hartington, moare intr-un accident de avion. 1955 – Jacqueline Kennedy pierde o sarcina. Un an mai tarziu, va naste o fetita care moare la nastere. 1961 – Joseph Kennedy cade victima unui atac cerebral. 1963 – Patrick Kennedy, al doilea fiu al lui John si Jacqueline, moare la doar doua zile de la nastere. 1963 – John F.Kennedy e asasinat la Dallas. 1968 – Robert Kennedy e asasinat la Los Angeles. 1969 – Edward Kennedy are un accident de masina. El scapa, dar pasagera nu. Evenimentul ii taie ambitiile prezidentiale, de teama ca functia ii va purta ghinion. 1973 – Edward Kennedy Jr. Isi pierde bratul drept, in urma unui cancer. 1973 – Alexander Onassis, fiul vitreg al lui Jacqueline Kennedy, moare intr-un accident de avion. 1984 – David Anthony Kennedy moare in Palm Beach, la doar 28 de ani, in urma unei supradoze de cocaina. 1997 – Michael Kennedy decedeaza intr-un accident de schi la Aspen. 1999 – John Kennedy Jr., sotia sa, Carolyn si sora ei mor in urma prabusirii avionului in apele Atlanticului. 2006 – Patrick J.Kennedy II are un grav accident de masina, produs probabil de consumul de droguri sau alcool. Ioan BOTIS