Bisericile de lemn din Maramures, aflate in stare de colaps

Zestrea arhitectonica a Maramuresului este exceptionala, indeosebi in zona rurala. Istoria Maramuresului este povestita aici in lemnul bisericilor, adevarate sanctuare ale Cuvantului, pastratoare ale unor monumente de cea mai veche limba romaneasca. Din pacate, multe dintre aceste biserici, realizari tehnice si artistice exceptionale, unele adevarate capodopere, se afla in diferite stadii de degradare. Nimic nu se compara in Maramures, ca valoare artistica, cu bisericile medievale de lemn. Nu degeaba, opt dintre acestea au fost incluse in patrimoniul mondial UNESCO. Din nefericire insa, in ultimii zeci de ani acestea au fost ocolite de restauratori si fonduri, asa ca o parte se afla in pericol de prabusire. In vara anului trecut, a fost evaluata starea bisericilor de lemn din Maramures inscrise in Lista Patrimoniului Mondial. Au fost purtate discutii cu preotii parohi pe marginea starii de conservare a monumentelor, a numarului de turisti, a amenajarilor necesare. Raportul periodic UNESCO cere verificarea masurilor luate ca urmare a observatiilor facute de Comitetul Patrimoniului Mondial la momentul inscrierii bisericilor de lemn din judetul Maramures in Lista Patrimoniului Mondial. „Am constatat ca primarii sunt, in general, constienti de importanta existentei acestor biserici de lemn inscrise in Lista Patrimoniului Mondial, macar in masura in care prezenta acestora le aduce puncte in plus in cazul intocmirii unor proiecte pentru finantare de lucrari”, afirma Adriana Stroe, expert, sectorul Evidenta-Cercetare, responsabil cu monitorizarea bisericilor de lemn din judetul Maramures. Lipsa programelor De aici incep problemele. Pana in prezent, nu exista un formular aprobat si o metodologie de completare a acestuia in ceea ce priveste Fisa de conservare a monumentului istoric. Ministerul Culturii si Cultelor a ramas restant la acest capitol. Zonele de protectie ale monumentelor au fost definite in anul 1993, prin studiul comandat de Consiliul Judetean Maramures. Din lipsa unei legislatii clare la data respectiva, aceste zone de protectie si reglementarile urbanistice pentru aceste zone nu au facut obiectul unei avizari de catre MCC prin comisiile de specialitate. „Se dovedeste necesara reactualizarea studiilor privind zonele de protectie ale monumentelor din judet inscrise in LPM, pentru ca autoritatile judetene si locale sa poata sti ce se poate face si ce este necesar de facut in aceste zone (…) Aceasta masura este cu atat mai necesara, cu cat pana in prezent nu exista un plan de gestiune pentru aceste monumente si, practic, nu este posibil ca acesta sa poata fi intocmit si aprobat inainte de 2007-2008”. Desi prevazut de legislatia specifica, elaborarea Programului de protectie si gestiune a bisericilor de lemn inscrise in LPM nu a fost demarata pana in prezent de catre Ministerul Culturii si Cultelor. In absenta acestui program, Consiliul Judetean nu are cum sa intocmeasca, conform legii, Planurile anuale de protectie si gestiune ale acestor monumente. Daca acest Program ar fi fost elaborat pana la sfarsitul anului trecut, o parte a masurilor necesare protejarii acestor monumente de importanta universala ar fi putut fi inclusa de CJ in Planul anual de gestiune cel mai devreme in anul 2008. Lipsa acestui plan se resimte mai ales la stabilirea prioritatilor, la coordonarea actiunilor si finantarii acestora. Pentru a suplini lipsa planului, DJCCPCN Maramures a propus inca din 2005 o serie de masuri. Numai ca adresele pleaca spre Bucuresti, dupa care se asterne tacerea. O bila alba: exista un proiect! Exista un proiect pe linie de turism, care va include bisericile de lemn din Maramures, Salaj si Satu Mare, propunerea fiind de includere a acestora intr-un traseu turistic tematic. Pentru asta mai trebuie rezolvate numeroase probleme: drumuri de acces spre monumentele istorice (la Barsana se ajunge la biserica de lemn numai trecand prin gradina unui localnic), parcari in apropierea obiectivelor, toalete etc. Ar mai trebui rezolvata si problema asigurarilor. Nu stim cum sta situatia in alte judete, dar in Maramures nici o biserica de patrimoniu nu a fost asigurata. Pana anul trecut, in Maramures au fost restaurate 27 de biserici de lemn. Si acum se lucreaza la restaurarea crucilor de lemn din Cimitirul Vesel din Sapanta, se lucreaza la bisericile din Ieud, Barsana si Calinesti, dar investitiile din fiecare an sunt prea mici si restaurarile sunt prea lente. La Rogoz, in aceeasi incinta cu biserica inscrisa in LPM se afla si o alta biserica din lemn, din secolul XVII, mutata aici la sfarsitul secolului XIX. In prezent, aceasta biserica, aflata in proprietatea parohiei greco-catolice din localitate, este in stare proasta de conservare: soclul are parti dislocate, streasina lipseste, acoperisul de sindrila este deteriorat. Starea de conservare a acestei biserici, aflata in imediata apropiere a monumentului aflat pe lista LPM, da o proasta imagine de ansamblu. La Surdesti ar trebui reluata restaurarea picturii din naos si altar si consolidata pictura din pronaos. Se impune si un studiu biologic, situatie cu care se confrunta mai multe biserici de lemn din Maramures. Biserica veche din Bogdan Voda nu beneficiaza de statutul de monument UNESCO, din cauza ca in urma cu mai bine de un deceniu, in zona de protectie a monumentului istoric (100 m) a fost construita o biserica noua. Vechea biserica este singura constructie de acest gen din Maramures care pastreaza “proportiile de aur”, dar, cu toate acestea, incalcarea abuziva a zonei de protectie si construirea fara nici un fel de autorizatie a unui nou lacas de cult au facut ca biserica sa nu poata fi declarata monument UNESCO. Tot in urma cu un deceniu, au inceput si marile probleme ale bisericii din Barsana. Renovata aproximativ in 1965 si 1988, biserica din Barsana a necesitat noi lucrari de restaurare. Acestea au inceput in 1997, dar, taman in noaptea de Rusalii, o furtuna a smuls folia care tinea loc de acoperis. Restauratorii au dat vina pe conditiile meteorologice, scuzandu-se ca nu puteau sa prevada furtuna. Cert este ca valoroasa pictura a bisericii a fost distrusa si a inceput sa creasca iarba in biserica. Pana in prezent, lucrarile de restaurare la aceasta biserica nu au fost finalizate. Anul trecut, biserica medievala din Sarbi a suferit avarii majore. Singura restaurare a bisericii a avut loc pe la jumatatea veacului XX si a implicat doar schimbarea catorva barne putrede si refacerea sindrilei acoperisului. Desi structura de rezistenta a lacasului a fost vizibil afectata de trecerea timpului, nimeni nu s-a ocupat vreodata de asta. Din cauza tasarii pamantului, biserica s-a rupt in doua, iar altarul tinde sa se desprinda de restul constructiei, alunecand treptat la vale. Turnul este inclinat, iar multe dintre grinzile de lemn de la baza si din partea superioara a bisericii sunt deplasate, fapt ce pune in pericol stabilitatea lacasului de cult. O bucata din catapeteasma bisericii s-a desprins, chiar in timpul unei slujbe, aproape omorandu-l pe paracliser. Dupa cateva zile, acelasi paracliser era cat pe ce sa fie accidentat de limba unui clopot, care s-a rupt! Directia pentru Cultura a cerut Consiliului Judetean alocarea unor sume pentru interventii de urgenta la bisericile de lemn aflate in stare de colaps. Se pare ca exista sanse ca suma de 500 de milioane sa fie alocata pentru interventii la 11 biserici (Sapaia, Valea Stejarului, Carpinis, Cornesti, Remetea Chioarului, Varai, Ortata, Libotin, Laschia, Aspra si Feresti). Tinand cont de faptul ca fiecare biserica va primi cateva zeci de milioane de lei vechi, efortul celor de la CJ e disproportionat in raport cu sumele necesare salvarii bisericilor. Singura salvare poate veni doar de la MCC, in conditiile in care Directia de Cultura nu mai are statut de operator cultural, nu mai are fonduri proprii si pastreaza doar rolul exclusiv de indrumare si monitorizare. Nici paratraznetul nu-i bun “Nu stiu ce-o sa facem cu banii astia, ca biserica trebuie restaurata de la fundatie. Cat ar costa toata treaba asta trebuie sa stie mai bine restauratorii. Jos, pe pamant, nici nu se cunoaste fundatia. Doamna Ildiko Mitru a facut candva un studiu... Cu banii astia nu putem face mare lucru. Poate o sa deschidem un cont si o sa-i depunem acolo, pana cand o sa avem toata suma necesara restaurarii, ca n-are nici un rost sa reparam o parte a acoperisului daca tot trebuie sa o refacem de la baza. Biserica asta a fost mutata de trei ori. Cred ca in timp a mai suferit modificari si acuma trebuie reparata. Nici paratraznetul nu-i bun. In caz de ceva, arde ca benzina”. - Pop Adrian Simion, preotul ortodox din Carpinis. Nu se poate face absolut nimic “Pentru refacerea unei biserici ar fi nevoie de un miliard-doua. Depinde si de cantitatea de lemn care trebuie schimbata. De obicei, talpile si acoperisul trebuie schimbate intotdeauna in cazul unor astfel de lucrari. Cu sumele astea nu se poate face absolut nimic. Parerea mea personala este ca a cheltui banii in felul asta inseamna de fapt a-i arunca pe fereastra. Mult mai bine era daca alocau intreaga suma la o singura biserica. Nici pentru restaurarea unei picturi nu ajung banii astia. Va dati seama ca doar un centimetru patrat de pictura restaurata costa o suta de euro...” - Janeta Ciocan, muzeograf. Banii ajung pentru mici reparatii „E greu de spus care ar fi sumele necesare pentru restaurarea bisericilor. Depinde de starea de degradare a bisericilor. Probabil ca exista o anumita strategie si vor sa aloce o anumita suma pentru studii, pentru proiecte, poate la unele biserici vor sa ajute doar cu o parte din suma. Oricum, sumele astea pe care mi le-ati spus sunt foarte mici. Nu poti sa faci cu ele decat mici reparatii. Sumele pe care mi le-ati spus sunt in lei vechi? Atunci nu le ajung decat, eventual, pentru niste studii.” - Ildiko Mitru, arhitect. Forte mici, patrimoniu mare Exista monumente care trebuie operate in regim de urgenta. Exista saptesprezece astfel de monumente, biserici de lemn, dar lista lor este foarte mobila. In fiecare zi mai pot fi adaugate alte obiective arhitectonice, in functie de ceea ce se intampla. A mai existat o biserica, cea din Tautii de Jos, dar acolo Ministerul Culturii a intervenit deja, si n-o mai consideram in regim de urgenta. Dupa atatia ani de insistente, au fost aprobate sumele necesare restaurarii. In momentul in care incep lucrarile de restaurare la o biserica, o stergem de pe aceasta lista. In sfarsit, s-a hotarat si Consiliul Judetean sa ne ajute cu aceste monumente. Exista 11 biserici grav afectate, pentru restaurarea carora speram sa fie aprobate sume de bani. Consiliul Judetean, noi asa speram, ne va ajuta sa salvam aceste biserici in regim de urgenta. In principiu, este vorba de a se interveni la acoperisuri, ca sa nu mai patrunda ploaia in aceste lacasuri. Se va cumpara sindrila si vor fi acoperite. Asta e prioritatea in cazul regimului de urgenta. Cele 11 biserici vor fi reparate pe banii Consiliului Judetean Maramures. Sigur ca mai avem si alte obiective, dar Bucurestiul, prin PNR, va face restaurari in Maramures. Ceea ce este foarte important de spus e faptul ca nu sunt suficienti bani. Nu ajung nici cei de la Bucuresti, nici cei de la Consiliul Judetean. Problema monumentelor din Maramures ramane deschisa si este tot mai grava. Poate am facut si noi o greseala crezand ca Maramuresul este prea bogat in monumente si am clasat prea multe obiective de patrimoniu – ma refer la cei de la minister si cei care au condus Directia de Cultura inaintea mea – sau nu suntem in stare sa administram acest patrimoniu extraordinar pe care il are Maramuresul, pentru ca el se degradeaza si fortele locale, nationale si europene pe care le putem accesa sunt prea mici pentru a putea salva acest patrimoniu. Maramuresul pierde enorm. Nu exista o legislatie pentru a salva casele vechi. Nici nu ma mai intereseaza casele vechi! Nu le mai pot salva, dar vreau sa salvez macar bisericile de lemn si pentru asta e nevoie de un efort conjugat al tuturor institutiilor judetului, nu numai al nostru. Preotii parohi vor lucra direct cu Consiliul Judetean pentru a accesa acesti bani. Speram ca intr-o luna-doua vor primi banii. E foarte bine ca CJ a inceput aceasta actiune. Nu avem alta solutie. Incercam sa atragem si sponsori, pentru ca suntem disperati in a atrage surse de finantare. Cu cateva miliarde as scapa de aceasta criza. Scot bisericile din ploaie. Nu e nevoie decat de putina vointa politica si administrativa. E vorba si de o criza de vointa, daca vreti de o criza de vointa morala. Preotii nu au bani decat pentru biserici noi, ca daca aceste biserici noi ar fi fost mai putine, nu as fi avut problema monumentelor istorice. Daca si credinta noastra-i mica, daca nici oamenii bogati ai judetului nu-si fac o bucurie personala din a salva o biserica… Cu trei miliarde cat se cheltuiesc pentru un concurs de Miss, se pot restaura zece biserici. Personal, daca as avea acesti bani, as face acest gest, care e mult mai generos. As intarzia o lucrare din judet, o investitie de alt tip, pentru a salva patrimoniul acesta al Maramuresului, pentru ca lemnul nu asteapta”. – Ioan Marchis, directorul Directiei de Cultura Maramures. Echipa de paramedici “Deocamdata nu s-a discutat in Consiliul Judetean aceasta problema. Probabil ca dupa Pasti va fi luata in discutie. Discutia a fost foarte serioasa si s-a luat hotararea ca sumele sa fie alocate acolo unde sunt necesare interventii de urgenta. Nu exista sume atat de mari incat sa se poata face lucrari serioase, sa se restaureze o biserica de la fundatie pana la acoperis. E vorba doar de a realiza interventii de urgenta pentru a stopa degradarea bisericilor pana cand vor exista fonduri mult mai mari. Noi facem ceea ce face echipa de paramedici: e un dezastru, e o urgenta, facem ceva la fata locului, dar pe urma apelezi la niste specialisti ca sa pui bolnavul pe picioare”. – Stefan Maris, consilier judetean. Bisericile aflate in regim de urgenta Biserica „Sfintii Arhangheli” din Arduzel (necesita consolidarea structurii). Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Buteasa (lucrari de consolidare a structurii si refacere a invelitorii). Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Carpinis (lucrari de consolidare a structurii si refacerea invelitorii). Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Valea Stejarului (lucrari de consolidare a structurii si refacerea integrala a invelitorii). Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rogoz (lucrari de consolidare a structurii, de consolidare a sarpantei si invelitorii). Biserica „Sfantul Nicolae” din Francenii Boiului (lucrari de consolidare a structurii, a sarpantei si invelitorii). Biserica se afla in mare pericol de degradare, daca nu se repara urgent invelitoarea. Biserica „Intrarea Maicii Domnului in Biserica” din Dobricul Lapusului (lucrari de consolidare a structurii, consolidarea sarpantei si invelitoare) Biserica „Sfantul Nicolae” din Salistea de Sus (lucrari de consolidare structurala, consolidare sarpanta si invelitoare). Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Remetea Chioarului (refacerea invelitorii in regim de urgenta). Biserica „Sfantul Nicolae” din Sarbi (lucrari de consolidare a structurii si tratamente biologice). Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Sarasau (tratamente biologice si inlocuirea dusumelelor atacate de agentii biologici). Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Libotin (refacerea invelitorii in regim de urgenta). Biserica „Sfantul Nicolae” din Rozavlea (refacerea invelitorii si tratamente biologice). Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Varai (refacerea invelitorii in regim de urgenta). Biserica „Sfantul Ilie” din Posta (refacerea invelitorii si tratamente biologice). Biserica „Sfintii Arhangheli” din Posta (refacerea invelitorii si tratamente biologice). Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Ortata (consolidarea structurii, refacerea turnului si a invelitorii). Ioan BOTIS iboris@gazetademaramures.ro