Biserici UNESCO din Maramures: finantare, publicitate si mafie

Din cele 32 de monumente UNESCO din Romania, 8 se afla in Maramures. De la declararea acestora ca site-uri de importanta mondiala, autoritatile romane au alocat pentru prezervare fonduri minimale, iar maniera de restaurare lasa de dorit. Conform unui ordin al Ministerului Culturii (prin Directia Generala pentru Patrimoniu Cultural National), in acest an se aloca fonduri pentru restaurarea a 11 monumente UNESCO, dintre care trei se afla in Maramures: biserica Barsana Jbar (1 miliard de lei vechi pentru restaurarea picturii), biserica Ieud Deal (aceeasi suma, in acelasi scop), biserica din Rogoz (1,3 miliarde lei, pentru „finalizare lucrari”). Inainte de a analiza ce se face cu banii respectivi, sa ne reamintim de ce sunt aceste biserici parte a patrimoniului mondial. Bijuterii arhitectonice F Biserica „Intrarea Maicii Domnului in Biserica” din Barsana (a nu se confunda cu manastirea!) a fost construita in 1720. In anul 1806, a fost mutata pe actualul amplasament si a fost transformata din biserica abatiala in biserica parohiala. Tot in acel an, Toader Hodor si Ioan Plohod au realizat pictura, ansamblu decorativ structurat dupa legile barocului, cel mai coerent din Maramures. Astazi fresca se mai pastreaza in naos si altar, cele mai valoroase scene fiind ale heruvimilor acoperiti de ochi de om, „cei care vad tot”. F Biserica „Nasterea Fecioarei” din Ieud, unul dintre cele mai frumoase lacasuri de cult din Maramures, a fost ridicata in secolele XIV-XVIII. Pictura, care acopera intreaga suprafata, este opera a pictorului de fresce Alexandru Ponehalschi (1782). In naos, tema principala este Judecata de Apoi, care se desfasoara pe peretele de apus. Pe bolta naosului este reprezentat „Cel-Vechi-de Zile”, purtind pe piept Sfintul Duh (sub forma de porumbel). Intregul ansamblu pictural face parte din familia stilului traditional de factura post-bizantina, cu influente gotice si renascentiste. F Biserica „Sf. Arhangheli” din Rogoz, ridicata in 1663 este un exemplu de referinta pentru bisericile din Tara Lapusului. Nici o alta biserica nu prezinta o atare abundenta de decoratii care face din aceasta biserica o adevarata bijuterie arhitecturala. Fiecare element structural devine piesa decorativa atat in spatiul interior, cat si in spatiul exterior. Radu Munteanu si Nicolae Man, care au realizat pictura in 1785, au contribuit la finisarea spatiului interior, care, ca si spatiul exterior, constituie realizari de exceptie. Controversele datarii Daca in privinta perioadei realizarii picturilor, lucrurile sunt clare peste tot (datorita inscriptiilor si pisaniilor pastrate), nu acelasi lucru se poate spune cand ne referim la momentul construirii bisericilor de lemn, fie chiar cele protejate UNESCO. Cel mai relevant exemplu e cel de la Ieud, datarea bisericii fiind atribuita de traditie, sau de vechii istorici, intervalului cuprins intre secolele XIV-XVIII. Numai ca realitatea e alta decat cred unii autori de albume de arta. In 1996-1997, Olafur Eggertsson de la Institutul Islandez pentru Cercetari Forestiere si Alexandru Babos de la Universitatea Lund din Suedia (ultimul si-a dat doctoratul cu o teza despre constructia bisericilor maramuresene) au datat dendrocronologic bisericile maramuresene, stabilind exact data taierii lemnului din care acestea au fost construite. Astfel, pentru doua din cele trei monumente care vor intra in restaurare avem datarile exacte: biserica Barsana a fost construita din lemn doborat in anul 1711, iar cea din Ieud Deal, din catarge taiate din padure in anul 1610, cu reparatii din lemn de brad sectionat in 1760. Restaurare vs. Publicitate In privinta banilor alocati de Ministerul Culturii, ordinul precizeaza ca la Ieud Deal exista restante de 500 milioane (pentru lucrari efectuate anterior si neachitate), asa ca restaurarea de anul acesta va fi finantata cu numai 500 milioane lei. Comparand sumele mici alocate restaurarii cu finantarea de 3 miliarde lei a unei lucrari despre bisericile Maramuresului (sub coordonarea directorului Muzeului Judetean, Grigore Man), putem constata ca Ministerul aloca restaurarii mai putin decat publicitatii. Un fenomen jenant, pur mioritic. Revenind la cele trei biserici (la care se adauga alte trei aflate in suferinta: Budesti Josani, Poienile Izei si Plopis), reamintim ca in cursul ultimului deceniu, in monumentul UNESCO de la Barsana a plouat de doua ori (biserica fiind „surprinsa” de ploi in timpul decopertarii acoperisului). Daca Ministerul nu va intelege importanta restaurarii acestor unicate mondiale, Romania se va trezi pe lista distrugatorilor de monumente, alaturi de Afganistan (unde talibanii au distrus statuile lui Budha). Despre mafia restaurarilor In privinta (in)suficientei sumelor alocate, un specialist ne-a declarat sub protectia anonimatului ca: „bisericile necesita sume imense, de ordinul miliardelor sau zecilor de miliarde, dar nu ajung numai banii. In tara exista o adevarata mafie a restaurarilor, aceleasi firme castigand toate licitatiile de profil. Nu asta ar fi problema, si nici chiar supraincarcarea facturilor, ci maniera de restaurare. Uitati-va numai la pictura bisericii UNESCO din Desesti, restaurata recent. Acolo s-au aplicat peste peretii pictati in tempera, rasini sintetice de productie japoneza. Acum pictura straluceste ca si cum ar fi fost lacuita! Restaurarea trebuia facuta tot cu tempera, altfel exista pericolul caderii picturii, cum s-a intamplat la Surdesti! Asa poate oricine sa restaureze, aplicand o rasina sau lac peste vopseaua originala, cu urmari incalculabile in timp!” Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro