Biserica furatã

Proprietatea greco-catolicilor de la Sãpânþa, din nou în litigiu. Nici dupã 13 ani de la apariþia Legii 18, situaþia proprietãþilor bisericii greco-catolice din Sãpânþa nu este lãmuritã. E dificil de nominalizat un vinovat pentru aceastã situaþie, dar unele argumente duc spre concluzia cã autoritãþile locale obstrucþioneazã voit procesul, din raþiuni rãmase obscure. Dupã o lungã perioadã de tergiversãri, Parohia greco-catolicã din Sãpânþa a intrat în posesia unui titlu de proprietate pe o fãrâmã a ceea ce a aparþinut odatã bisericii, ºi anume pe o tarla de 10 hectare de fânaþ aflatã pe raza comunei. Numai cã delimitarea suprafeþei nu s-a realizat nici pânã azi. Mai mult, catolicii acuzã cã Primãria le-a ºters din registrul agricol menþiunea de înregistrare, bãgând tãrãºenia în ceaþã, astfel cã afacerea a cãpãtat ºi un puternic iz penal. Poliþia a demarat cercetãrile pentru verificarea unei infracþiuni de fals material. Protagoniºtii afacerii au pãreri împãrþite, iar iþele vor putea fi descurcate numai în justiþie. Reacþia greco-catolicilor Mihai Grigor, parohul catolic, are urmãtoarea versiune a cazului: „Bisericile ortodoxã ºi greco-catolicã din Sãpânþa au fost validate cu câte 5 hectare de teren arabil în raza comunei Sãpânþa. Ortodocºii au fost puºi în proprietate, noi nu, pentru cã nu s-a voit. Biserica noastrã a dat în judecatã Comisia localã ºi a câºtigat pânã la nivel de Curte de Apel Cluj, unde s-a dat o sentinþã definitivã. Efectiv, comisia localã nu a vrut sã ne punã în posesie. În 22 septembrie 2003, din cauza insistenþelor mele în acest sens, am fost bãtut chiar în ºedinþa Consiliului Local Sãpânþa (CL). În urma demersurilor noastre, în februarie 2004, Guvernul a trimis o adresã cãtre OCAOTA Maramureº, cerând rezolvarea urgentã a problemei. Neavând alternativã, în 27 mai 2004, prin Procesul Verbal nr. 95, Primãria ne-a pus în posesie (teoretic) pe suprafaþa de 9,99 hectare. Apoi, pe 15 iunie am primit ºi titlul de proprietate. Pentru cã data a coincis cu perioada dintre cele douã tururi de scrutin (încheiate cu alegerea unui nou primar, Maria ªteþca, n.red.), primãriþa Maria ªteþca a spus cã titlul a fost atribuit ilegal. ªi-a susþinut motivaþia ºi prin aceea cã PV-ul nu a fost semnat de cãtre secretara Primãriei (care cred cã se temea de preotul ortodox). Apoi, cineva a ºters din registrul agricol poziþia noastrã, iar acolo apare acum unul Pop Gheorghe. Credem cã topograful Ion Stan a fost autorul înscrisului. Poliþia, informatã de noi, a început cercetãrile. Apoi am înaintat o scrisoare deschisã tuturor forurilor naþionale ºi internaþionale, pentru cã aºa ceva nu s-a mai pomenit. Cu legea de partea noastrã, nu suntem puºi în posesie.” Ce spun autoritãþile? Oamenii din sat au pãreri împãrþite între credinþa cã „greco-catolicii nu vor decât pãdurea, ca s-o taie ºi s-o vândã” ºi „greco-catolicii au dreptate, dar nimeni din sat nu miºcã în faþa preotului ortodox”. În schimb, autoritãþile (primarul Maria ªteþca, împreunã cu secretara primãriei - care este pe post din anul... 1984!) sunt solidare. „Catolicii au fost trecuþi în registrul de evidenþã. Titlul de proprietate n-a venit la CL, aºa cum era normal, ci preotul l-a adus personal, în mânã. Ce interes are Primãria în afacerea asta? Ce-i al lor, e a lor, noi nu ne opunem”, a declarat primarul Maria ªteþca. Inginerul Cupcea, de la biroul agricol Sãpânþa, relateazã întâmplãrile dupã o regie proprie: ”Preotul greco-catolic a venit la mine cu o copie xerox dupã titlul de proprietate ºi mi-a zis cã acesta a fost dat de comisia localã. Eu am luat titlul, dar n-am fost la intrarea în posesie ºi nici nu am fost la faþa locului. Nu ºtiu cine a ºters poziþia aceea din registrul agricol, sã se facã cercetãri. De la Poliþia Sighet au venit aici ºi au fãcut o anchetã doi ofiþeri superiori. S-a rãmas înþeles ca acei care au fãcut punerea în posesie sã meargã ºi la delimitare. Eu n-am vãzut hotãrârea judecãtoreascã definitivã privind punerea catolicilor în posesie cu 5 hectare arabil (echivalent 10 de fânaþ), cã dacã o vedeam, nu mã opuneam.” ªi alt funcþionar din Primãrie, sub protecþia anonimatului, susþine punctul de vedere anticatolic: ”Ce au fãcut ei a fost ilegal. Au adus comisie de punere în posesie de la Remeþi, ºi nu de la noi din comunã. Pe procesul verbal a semnat altcineva, nu secretara primãriei ºi nu topograful comunei.” Concluzia i-a aparþinut primarului Maria ªteþca: ”N-au decât sã meargã ºi sã-ºi ia terenul în posesie, doar ei ºtiu unde este amplasat.” Intrãm în Europa? Dacã da, am auzit cã „acolo” proprietatea e garantatã! Teofil IVANCIUC