Birocratia SAPARD

Chiar daca s-au cheltuit sume imense pentru mediatizarea programului SAPARD, in Maramures proiectele lipsesc cu desavarsire. Oamenii fie nu au incredere in fondurile externe, fie nu au bani pentru a sustine aceste proiecte. Multe din comunele maramuresene nu au nici macar o ferma ridicata din fonduri externe. Programul SAPARD este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeana pentru a ajuta statele, care si-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeana, in procesul de pre-aderare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale. Agentia SAPARD este autoritatea nationala responsabila de implementarea financiara si tehnica a Programului SAPARD. Infiintata prin Ordonanta de Urgenta nr. 142 din 21 septembrie 2000, Agentia are o unitate centrala si opt birouri regionale. I s-a conferit managementul financiar al fondurilor SAPARD prin Deciziile Comisiei Europene din iulie 2002 si decembrie 2003. O serie din proiectele sustinute de SAPARD sunt incluse in masurile: „Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” si „Investitii in exploatatii agricole”. Chiar daca oferta este bogata, din pacate, Romania nu are capacitatea de a cheltui fondurile europene. Iar Maramuresul nu se deosebeste cu nimic de restul tarii, cele mai multe comune din judet nu au nici macar o ferma intemeiata din bani europeni, singurele proiecte din finantari externe fiind cele demarate de primarii. Reprezentantii Directiei Agricole sustin ca maramuresenii privesc cu scepticism oportunitatile oferite de SAPARD. Principalele inconveniente ale acestor finantari sunt documentatia stufoasa si contributia personala pe care solicitantul trebuie sa o detina. Documentatia, bat-o vina! In Dumbravita nu exista nici un proiect SAPARD. Primarul Alexandru Trif a declarat ca, pana acum, oamenii au ajuns doar in faza de intentie: „banii sunt o problema. Omul trebuie sa contribuie cu o treime sau chiar cu jumatate din suma, bani pe care multi nu-i au. Apoi, si documentatia este destul de stufoasa. Oamenii ar vrea sa faca cate ceva, dar s-a ramas in faza de intentie. Chiar si eu sunt interesat sa-mi deschid o ferma, dar inca nu am demarat proiectul. Eu stiu oamenii din comuna, chiar sunt interesati. Sper ca pe viitor sa si reusim sa facem ceva.” Nici in comuna Bogdan Voda situatia nu este diferita. Ioan Deac, secretarul Primariei, a spus ca documentatia este atat de greu de realizat, incat oamenii renunta pe parcurs: „la noi in comuna nu s-au folosit fonduri SAPARD. Unii au incredere, altii nu. De incercat, or fost care or incercat. Chiar si eu am vrut, dar ii tare greu. Atatea documente tre’ sa faci, ca pa cand primeste banii nu mai ai chef de facut nimic. Ii foarte greoaie derularea.” Nicolae Sabau, primarul comunei Cicarlau, a declarat ca pentru programul de infrastructura derulat de Primarie cu fonduri SAPARD crede ca a semnat aproape cinci mii de hartii. Sabau spune ca lipsa banilor si birocratia excesiva sunt principalele motive din cauza carora nici in Cicarlau nu s-au implementat programe SAPARD: „exista ceva ferme pe la noi prin comuna, dar nu-s facute prin fonduri externe. Noi am fi dorit, si eu sustin toate initiativele, mai ales ca am avut atatea grajduri in comuna, care s-or distrus toate. Problema ii ca nu este o institutie specializata sau o unitate, care sa iti spuna tot ce trebuie sa faci. Macar in primarii daca ar fi persoane specializate, care sa iti spuna ce trebuie sa faci.” Problema banilor pentru contributia personala este principala cauza care a determinat lipsa proiectelor si in Poienile de Sub Munte. Ioan Cuth este angajat al Primariei din Poieni si ar fi dorit sa obtina fonduri SAPARD pentru infiintarea unei ferme. De doi ani de zile incearca sa intocmeasca un proiect: „de vreo doi ani tot incerc. Am vorbit la telefon si la Bucuresti si cu fosta conducere a Agentiei din Satu Mare si tot nu am rezolvat nimic. Prima data am avut probleme cu o firma din Baia Mare, care s-a ocupat de intocmirea proiectului. Le-am dat bani si nu or mai facut nimic. Am auzit ca or intrat in faliment. Poienile este o zona care merita dezvoltata, mai ales ca locuitorii de aici nu au nici o sursa de venit. Dar, pana acuma, nici macar Primaria nu o reusit sa primeasca nimic.” In ultima perioada, oamenii au inceput sa vada si crearea de asociatii ca o solutie pentru obtinerea fondurilor. Din pacate, problema banilor si birocratia excesiva nu prea pot fi rezolvate. „Greu de convins” „Avem deplasari aproape saptamanale in teritoriu. Uneori oamenii sunt interesati, alteori nu. In principiu, cand se pune problema acestor fonduri, prezinta interes, doar ca, in momentul in care se ajunge la partea privata, respectiv la contributia proprie, sunt destul de greu de convins. Acum exista niste facilitati pentru zona montana, in care contributia personala se reduce mult. Probabil asa vor arata un interes mai mare.” - inginer Rodica Miclaus, director adjunct al Directiei Agricole Maramures. Fondurile externe Agricultura din Romania nu poate asimila banii comunitari. Oficialii de la Bruxelles solicita transformarea agriculturii romanesti, dintr-o agricultura de subzistenta intr-una profitabila, care sa aiba asociatiile in centru. Pana la 31 decembrie 2006, Romania va primi 750 de milioane de euro, din partea Uniunii Europene prin programul SAPARD. Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, a reamintit ca din 2007, Romania trebuie sa aiba capacitatea de a absorbi fonduri de peste sase milioane de euro anual. Capitol la care tara noastra nu a excelat. Romania a intampinat probleme cu cheltuirea fondurilor primite pana acum, a caror cuantum a fost mult mai redus decat sumele care vor urma. Astfel, tara noastra se afla in pericol de a pierde sute de miln lipsa de proiecte. Cauza acestor probleme este lipsa banilor. In conditiile in care majoritatea producatorilor agricoli romani duc un trai de subzistenta, cheltuirea banilor comunitari, in Romania, este un proces foarte dificil. Mihaela MIHALEA