Bio-dezvoltarea nordului

Strategia de dezvoltare a regiunilor Romaniei pe termen scurt (3-5 ani) prevede realizarea unor investitii pe infrastructura rutiera, cale ferata si aeronautica. Programul arata frumos pe hartie. In realitatea inconjuratoare, totul se raporteaza la politic, la capacitatea celor care ne conduc la nivel judetean de a promova proiecte bune si foarte bune. Legea junglei e copil mic pe langa ce se intampla pe palierul deciziilor economico-politice in Agentiile de Dezvoltare regionale. In nord-vestul tarii, jocurile politico-economice au fost facute de clujeni si de cei din Oradea. Am promis ca vom reveni cu materiale si analize asupra fenomenului dezvoltarii celor doua capitale de judet din Ardeal. La inceputul acestui an, Guvernul a fixat cei sapte poli de dezvoltare economica, respectiv marile orase din Romania. Putini stiu ca in prima varianta a listei cu cele sapte mari orase, au fost de fapt opt. Printre orasele privilegiate s-a aflat pentru o scurta perioada de timp si Oradea. Din motive necunoscute, capitala Bihorului a fost scoasa de pe lista. Unele voci afirma ca s-au dumirit si analistii guvernamentali ca regiunea de nord-vest ar fi avut doi mari poli de dezvoltare economica (Cluj si Oradea). „Retrogradarea” capitalei Bihorului a avut influenta in gestionarea proiectelor pe Agentia de Dezvoltare N-V. Cele doua orase mari au reusit sa atraga finantari importante pe infrastructura rutiera. Asa exista doua drumuri Cluj-Oradea, cu alte drumuri judetene intre cele doua cai rutiere mari si o legatura la autostrada Transilvania. Aceste proiecte au intrat in zona finantarilor si vor schimba fata regiunilor respective. Din aceasta batalie, Maramuresul a avut o singura victorie, drumul Baia-Sprie – Cavnic – Ocna Sugatag – Barsana. Un proiect de 25 de milioane de euro ce va moderniza unul dintre cele mai importante drumuri ale judetului. In primul rand se va face legatura intre partea de sud a judetului cu nordul Maramuresului, dar mai important e faptul ca se pune o piatra de temelie la proiectul „Bio-Tech”. Ca orice proiect care se respecta, si acesta are o poveste interesanta, o poveste de scris in ziar si de spus la gura sobei. Sansa Maramuresului, in urma ultimelor evaluari ale specialistilor, o reprezinta turismul, dar nu orice fel de turism, ci unul special, axat pe zone bio, cu produse bio, cu servicii bio. Practic, in nordul tarii exista potential bio-tehnologic, de la mancare ecologica, la turism ecologic. Poarta de intrare in universul bio-tech este Baia Mare, cu mai multe proiecte ce tin de mestesugarit, de zona Centrului Istoric, de incubator de afaceri pentru tineri si punerea in valoare a polilor (ca tot vorbim de poli) de interes ai municipiului (muzee, podurile de peste Sasar si alte proiecte ce zac prin sertarele indolentei celor pe care baimarenii i-au ales). Din Baia Mare se face trecerea in Baia Sprie si drumul care va fi modernizat la nivelul cerintelor actuale. Pana la Barsana, unde este o manastire ce poate fi data ca model de succes in marketing, sunt mai multe obiective turistice care trebuie cuprinse in proiecte. Acum, nu peste ani. La Cavnic sunt partii de schi cautate iarna si diverse sporturi de masa practicate pe timp de vara. Ocna-Sugatag trebuie „reinventata”. De la Barsana, se ajunge la Sapanta, iar spre est, pe valea Viseului si Borsa. Acesta ar fi firul unui mega-proiect pe componenta „bio”. Tot acest traseu trebuie asa gandit si cuprins pe proiecte locale, pentru a oferi ce lipseste din oferta turistica actuala. Alimente ecologice, pensiuni ecologice, recoltarea de fructe de padure, realizarea de produse „pe loc” de tipul: „suc”, gemuri, fructe uscate. In acest sens, ar trebui revitalizate sau reconstruite depozitele pentru uscarea fructelor de padure. Este o afacere de sute de milioane de euro pe care nu o ia nimeni in seama. Ciupercile, de asemenea. Din pacate, Maramuresul este „muls” de o bogatie pe care nu trebuie decat sa o culegi si sa o depozitezi spre vanzare. Ciupercile au fost, pana in urma cu ceva ani, o sursa buna de venituri pe plan local. Din motive ce poate le stim, dar nu putem dovedi, culegerea ciupercilor a fost cedata unor firme din afara judetului. Aceste firme cumpara produsul suta la suta maramuresean la un pret mic si il comercializeaza in Italia, la preturi de 10 ori mai mari. Este o alta afacere de milioane de euro. Acum, la Baia Mare se pun bazele unui Parc logistic care va cuprinde mari depozite frigorifice. Ar fi veriga ce lipseste din toata aceasta constructie bazata pe produse ecologice si tehnologii bio-tehnologice. Atuurile Maramuresului In tarile dezvoltate nu prea mai exista zone rurale in care sa se vada fructe de padure, apa de izvor, traditii populare, traditia prelucrarii lemnului. Sunt multe atuuri pe care doar aceasta parte de tara o mai are si in Romania. Maramuresenii sunt mandri de traditiile lor. Acum exista posibilitatea reala ca ele sa fie puse in valoare fara a distruge acest filon bio-tehno-popular. Pentru a reusi, politicienii sunt obligati sa tina cont de specialistii care au realizat un proiect mai ambitios decat cele de pana acum. Vom reveni cu alte amanunte, cu precizarea ca sunt absolut obligatorii: Aeroportul International, Drumul Rapid si legatura la Autostrada Transilvania. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro