Big Brother SRI

Noua lege de organizare si functionare a SRI confera puteri discretionare acestei structuri informative, cu atributii de “lider maximo” al informatiilor la nivel national. Noul act normativ a trecut deja de Camera Deputatilor, a caror reprezentanti au ajuns sa avizeze “ca primarul”, fara a-si da seama de consecintele nefaste pe care le poate avea asupra cetateanului. Activitatea Serviciului Roman de Informatii (SRI) se desfasoara conform Legii 14/1992. In “capul de pod” al legii se stipuleaza ca “SRI este organul de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei - Activitatea SRI este controlata de Parlament. Anual sau cand Parlamentul hotaraste, directorul SRI prezinta acestuia rapoarte referitoare la indeplinirea atributiilor ce-i revin, potrivit legii. In vederea exercitarii controlului concret si permanent se constituie o comisie comuna a celor doua Camere ale Parlamentului - Senat si Camera Deputatilor”. Prevalandu-se de aceste prevederi, surse avizate din interior atesta faptul ca inca din 2004 factorii cu putere de decizie din conducerea centrala a SRI, coordonata de controversatul director omnipotent Radu Timofte, au inaintat Parlamentului rapoarte umflate privind necesitatea inlocuirii actualei legi cu una noua, bazata pe standarde de eficienta impuse de ralierea la comunitatea serviciilor secrete din UE. In subsidiar, sub directa indrumare a lui Timofte, rapoartele subliniau necesitatea promovarii unei noi legi de organizare si functionare care sa le confere angajatilor SRI puteri in domeniile considerate deficitare. Acestea se refera la restrangerea drepturilor si libertatilor cuprinse in Constitutie, precum si la obligativitatea cetateanului de a oferi angajatilor SRI informatiile solicitate imperativ, fara drept de a se eschiva. Timofte pe interceptare Radu Timofte si sfatuitorii sai de taina s-au bazat in promovarea noului proiect de lege pe portitele prevederilor articolului 10 din Legea 14, care evidentiaza ca “in situatiile care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale, SRI, prin cadre stabilite in acest scop, solicita procurorului eliberarea mandatului prevazut de articolul 13 din Legea privind siguranta nationala a Romaniei”. Mandatul in cauza reprezinta in fapt motivatia legala a SRI pentru a obtine facilitati de a intercepta comunicatiile persoanelor aflate in colimatorul lor. Salba de operatiuni subsumate acestei invadari a intimitatii la adresa cetatenilor consta in “interceptarea comunicatiilor - ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee precum si instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora in locurile in care au fost depuse.” Conform legii actuale durata de valabilitate a acestui mandat nu poate depasi 6 luni. Din cauza faptului ca rapoartele inaintate catre conducerea centrala a SRI indicau faptul ca prevederile articolului 13 din lege obstructionau activitatea acestei structuri, din cauza procedurii stufoase pe care trebuia sa o urmeze fluxul documentelor, din informatiile noastre mandatul de interceptare a comunicatiilor, prin noul proiect, va urma un circuit mai simplu, care sa le permita SRI sa penetreze mai lesne in intimitatea persoanelor considerate cu bube in cap din perspectiva amenintarilor la adresa sigurantei nationale. In concret, noua lege stipuleaza extinderea termenului de valabilitate a mandatului de la 6 luni la 9 luni, iar procurorul general al Romaniei, controversatul Ilie Botos poate prelungi la cerere durata mandatului. Abuziv este faptul ca se preconizeaza eliminarea fara nici un fel de temei legal a acelui “adagio” care reflecta faptul ca “orice cetatean care se considera vatamat in mod nejustificat prin activitatile care fac obiectul mandatului de interceptare a comunicatiilor sa se poata adresa cu plangere procurorului anume desemnat, ierarhic superior procurorului care a emis mandatul.” Practic, cetateanul de rand nu are dreptul de a demasca eventualele abuzuri la care a fost supus in timpul perioadei de interceptare a comunicatiilor sale si va trebui sa inghita gogoritele prevazute in documentele procurorului sau procurorului general. In formatul preconizat, noua lege creeaza premisele unor depasiri de competente ale SRI in relatia cu cetateanul. Pedepse pentru detinatorii involuntari Al doilea punct nevralgic al proiectului noii legi se refera la cerinta de punitate a detinatorilor de materiale, documente, acte, detinute voluntar sau involuntar, fata de rigorile legilor in vigoare. Noua lege va impune pedepse drastice pentru persoanele care ajung sa intre in posesia unor date aflate sub incidenta spectrului amenintarilor la adresa sigurantei nationale si care, indiferent de motive, nu sunt aduse la cunostinta organelor SRI. Prin aceasta prevedere, cei care au propus aceasta noua atributie a SRI urmaresc crearea unei dependente si mai adanci ale detinatorului “aleator” de informatii clasificate fata de SRI si monitorizarea cat mai atenta a persoanelor aflate in colimatorul lor ca prezentand vulnerabilitati cronice in domeniul sigurantei nationale. In fapt, detinatorul ocazional sau voluntar al unor date clasificate va deveni o marioneta in mainile SRI, care urmareste sa tina sub control total domeniile sensibile ale sigurantei statului. FBI local Cel de-al treilea punct controvesat al noii legi se refera la obligativitatea cetateanului de a furniza la cererea SRI informatiile cu relevanta in planul sigurantei nationale. Cerinta urmareste sa faca din SRI un “FBI al Romaniei”, in care detinatorul de date se afla abandonat la mana SRI si nu are nici o alta optiune conferita de lege in a se eschiva fata de cel care ancheteaza un anumit caz. “Prevederea in esenta implica un dublu tais. Partea pozitiva a ei, de mai mica amploare, urmareste in fapt conectarea celui incoltit la cerintele de siguranta nationala, astfel incat acesta sa simta sula in coaste al angajatului SRI si sa-i ofere fara drept de apel orice informatie solicitata. Partea negativa a acestei prevederi indica faptul ca, recurgand la acest procedeu de abordare frontala, nu ne indica altceva decat criza de autoritate cu care se confrunta in prezent SRI, atunci cand aplica aceasta masura ultimativa de obtinere a produsului mult ravnit, numit informatie”, releva sursa noastra. Prioritate strategica Iminenta adoptare a noii legi de organizare si functionare a SRI urmareste sa pregateasca terenul pentru promulgarea legii surori, a sigurantei nationale, adoptata in 1991 si considerata depasita in unele cercuri din structurile de conducere teritoriale ale SRI. Surse din cadrul mediilor mentionate indica faptul ca, prin aparitia noilor acte normative care sa ateste “guvernarea” SRI, se modifica substantial prioritatile organelor indrituite a pastori siguranta nationala. Pe primul plan, ca prioritate strategica se afla actiunile subsumate luptei antiteroriste. Primul pas a si fost facut. Toate sediile din tara ale unitatilor teritoriale subordonate SRI au fost dotate inca din 2004 cu sisteme ultrasofisticate, electronice pentru paza si protectie, care sa impiedice orice premiza de atac terorist indreptat impotriva personalului si institutiilor deservente. Sumele alocate din bugetul sigurantei nationale au fost mai mult decat generoase, sursele noastre indicand o suma de peste 40 miliarde lei. Subordonat aceluiasi obiectiv antiterorist au fost create unitati speciale combatante, antrenate in conditii secrete ferite de ochii cetateanului, care intrunesc atributii similare cu cele indeplinite de eficientele Unitati Speciale de Lupta Antiterorista (USLA), obediente fostului regim de dinainte de Revolutia din ‘89. Filaj la corupti si separatisti Tirul incrucisat al SRI va lua in colimator criminalitatea financiar-bancara, marea evaziune si marea coruptie. In acest context, SRI a capatat atributii de monitorizare la sange a centrelor de putere -marii corupti, evazionisti, afaceristi de mucava care gestioneaza abuziv resursele financiar bancare. “SRI are in vizor vanarea conturilor grase ale acestora, sursele de provenienta a fondurilor, increngaturi cu structurile mafiote ale economiei subterane, prin ale carei canale s-au scurs 25 % din incasarile de la bugetul statului”, confirma surse din interior. Prin noile legi, SRI va penetra activitatile subsumate regionalizarii, federalizarii, autonomism separatismului pe criterii entice, care datorita amplorii castigate in ultima perioada, au depasit posibilitatiile de monitorizare si control a structurilor informative teritoriale ale SRI, cu preponderenta in judetele din Transilvania, unde fenomenele se manifesta la cote alarmante. Deja atat de hulita Lege a minoritatilor a inceput sa faca valuri in randul structurilor decizionale ale SRI, care o considera ca fiind o “concesie” facuta acelor grupuri de interese de propaganda antiromaneasca, atat de revigorata in Ardeal. Ionut COMAN