Biblioteci de suflet pentru romanii din Europa

* Maramuresenii care au plecat in lume pentru a incepe o viata noua au nevoie de sprijin pentru ca pruncii lor sa nu uite limba si cultura romaneasca. In aceasta situatie sunt de fapt toti romanii care au plecat spre o viata mai buna. Comunitatile romanesti din tarile Europei devin tot mai numeroase, iar nevoile de suflet tot mai mari. Cum autoritatile se misca greu, omul providential s-a dovedit a fi directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean. Biblioteci peste biblioteci, cu carte romaneasca, au fost inaugurate, din Moldova pana in Peninsula Iberica, de Tedi si oamenii lui. Rep.: Ce se mai intampla in comunitatile romanesti din Europa? Mai deschideti Biblioteci cu carte romaneasca? T.A.: Atat Biblioteca, cat si redactia revistei „Familia romana”, isi accentueaza dimensiunea de a tine legatura cu comunitatile romanesti din strainatate, mai ales din Europa. Eu am redactat ca si consilier judetean o initiativa, chiar daca este o perioada mai dificila, dar sunt lucruri care nu pot astepta, de care avem nevoie. Programul se numeste: „ComEuroBib” si a beneficiat de sprijinul CJ. Este foarte important, mai ales ca puterea de la Bucuresti nu s-a gandit la acest lucru. Vom face o Biblioteca la Glasgow, la sediul Parohiei de acolo, unde este un preot plecat de aici, Marcel Oprisan din Valea Viseului, fratele staretului de la manastirea Hera. Mai este posibil sa deschidem o biblioteca in Spania, una in Portugalia si una in Italia. Nu sunt fixate ca locatii fiind mai multe oferte. Rep.: Ce se poate spune de comunitatile de romani din aceste tari? T.A.: Se pot spune multe. De exemplu, in Portugalia se prefigureaza o bi-blioteca, la biblioteca municipala din Loule, regiunea Algarve. Si acest lucru, nu pentru ca se doreste infratirea regiunii Algarve cu Maramuresul, o alta actiune pornita de autoritatile maramuresene de care suntem alaturi. Este bine pentru romanii de acolo. Noi am inceput de mai de mult. Avem o corespondenta cu Asociatia Culturala Doina din Algarve de patru ani. Aceasta regiune portugheza se gaseste in sudul Peninsulei Iberice, la tarmul Mediteranei. Este un loc deosebit. In jurul municipiului Loule locuiesc zeci de mii de romani, in satele din apropierea orasului si in municipiu. Conducerea Bibliotecii de acolo este dispusa sa amenajeze o Biblioteca romaneasca. Sunt foarte deschisi. Considera acest demers un ajutor de integrare. Adica, romanii nu se pot integra uitandu-si limba si obiceiurile. Sunt copii nascuti acolo, iar parintii lor trebuie sa aiba grija sa nu isi piarda limba. Copiii nascuti acolo se joaca la gradinita, in curtea blocului sau la casele unde locuiesc cu prunci portughezi, spanioli si nu trebuie sa uite limba romana. Nici noi nu putem sta pasivi ca pruncii romanilor din strainatate sa uite limba romana. Rep.: Cum se explica faptul ca sunt plecati atatia romani in tarile Europei, dincolo de dimensiunea economica? T.A.: Din cel mai sedentar popor al continentului, cum ne revendicam noi candva, adevarul este si inca lucrul acesta cercetatorii nu l-au subliniat, suntem in acest moment cel mai migrator popor al Europei. Nu exista nici o alta tara care sa aiba mai mult de trei milioane de cetateni asa cum avem noi, plecati pe alte meleaguri, ceea ce este deja un procent deja semnificativ. Peste 12% si tindem spre 15%, iar daca ii socotim si pe moldoveni, care sunt romani, vom avea peste patru milioane de cetateni rasfirati in tarile europene. In principal in Italia, Spania, Portugalia, ca si in alte tari de limba latina. Rep.: Este bine ca dorim si putem sa deschidem Biblioteci, dar in ce masura criza generala afecteaza relatiile cu aceste comunitati de romani? T.A.: Evident ca aceasta perioada pe care noi o numim foarte simplu, criza, este foarte dificila din toate punctele de vedere. De aceea putem spune ca sunt rezultate negative si pe proiectele noastre culturale, proiecte la care tinem si pe care le promovam in continuare. Stiu din relatiile pe care le am cu reprezentantii acestor comunitati romanesti din strainatate, cu deosebire cu cei din Spania, Portugalia si Italia, care sunt foarte sufletisti si bine organizati, stiu ca romanii, in cea mai mare masura nu se reintorc de acolo. Rep.: Este asa de bine acolo, sau…? T.A.: In Spania e un somaj de 20%, dar ei prefera sa ramana in somaj acolo decat sa vina acasa. Se descurca. Isi mai gasesc de lucru ocazional, munca ce nu este chiar asa de bine platita ca in perioadele mai bune. In Spania era varful economic al Europei, iar acum la ei se cunoaste cel mai dramatic criza. Cu toate acestea romanii sunt bine organizati si stau acolo. Pe undeva nu au ce face. Copiii lor sunt in scoli, femeile mai ingrijesc cate un batran, mai castiga cate un banut si se descurca. Nu se intorc in tara decat cei care au adunat suficient capital pentru a deschide o afacere sau sa faca ceva din care sa castige. Ei s-au obisnuit sa castige mii de euro si nu vor sa vina la salarii de sute de euro. Este firesc sa ii acceptam asa cum gandesc ei. Putem spune ca ei au salvat Romania. Multele miliarde de euro care au venit in tara, de la acesti oameni au venit. Si-au luat soarta lor si a familiilor lor in maini si s-au dus in lume unde nu este simplu de loc. Pana iti gasesti o locuinta, un serviciu, pana inveti limba, pana te adaptezi la obiceiuri, sunt alte exigente ale muncii, nu merge cu mentalitati romanesti. Rep.: Care este avantajul, dincolo de bani, al „migrarii” in tarile dezvoltate ale Europei? T.A.: Trebuie sa recunoastem ca acolo s-au civilizat, dar…s-au civilizat usor! Mult mai usor decat marocanii, sudanezii, algerienii, libienii sau alte neamuri si spaniolii si portughezii se bucura ca prima minoritate a lor este cea romana. Un roman, nu ca e altfel la culoare decat respectivii, dar este altceva. Si ei ne inteleg limba mai repede, chiar sunt foarte multi spa-nioli, un fenomen pe care il salut cu caldura, care pe seama limbii romane ajung inalti functionari europeni. Desi pare incredibil, dar in Spania sunt multe Universitati cu sute de studenti care invata limba romana. Si la Salamanca, si la Alicante, unde am facut Biblioteci, dar si la Zaragoza, Santiago de Compostela, Lerida, Sevilla, mari orase cu multi romani. Rep.: Pare surprinzator, parca vorbiti de alti romani! T.A.: Nu! Este un fenomen de retinut. Romanii de acolo persevereaza nu numai pentru a castiga bani, ei si invata, isi deschid afacerile lor. Evolueaza si se emancipeaza in locurile in care au luat viata de la inceput. Este un fenomen benefic! Ei trebuie sprijiniti de Statul Roman. Cat o face statul nu eu am caderea sa judec. Poate sunt un pic chiar egoist ca ma bucur de faptul ca Statul nu face suficient si am pu-terea sa fac eu. De aceea eu nu voi renunta si daca ar fi sa fiu trecut in pensie. Cat sunt in viata nu voi renunta, pentru ca simt ca asa trebuie sa fie. Rep.: Ce se mai intampla la Biblioteca noastra de suflet? T.A.: Suntem o institutie consolidata si nu se mai pot intampla prea multe lucruri spectaculoase. Acum, de exemplu, avem o colaborare cu Fundatia Melinda si Bill Gates, care implementeaza in Romania de un an si jumatate programul „Biblionet – lumea in biblioteca ta”. Noi am fost castigatori in acest program, am intrat in primele 12 judete, program care s-a extins si va ajunge in toate judetele, bineinteles in proportii diferite. Depinde de Biblioteci, dar si de Consiliile Locale. Toata aparatura vine de la aceasta Fundatie care aloca 30 de milioane de dolari pentru program. „Romanii nu se pot integra uitandu-si limba si obiceiurile. Sunt copii nascuti acolo, iar parintii lor trebuie sa aiba grija sa nu isi piarda limba. Copiii nascuti acolo se joaca la gradinita, in curtea blocului sau la casele unde locuiesc cu prunci portughezi, spanioli si nu trebuie sa uite limba romana. Nici noi nu putem sta pasivi ca pruncii romanilor din strainatate sa uite limba romana” - Teodor Ardelean Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro