Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Biblioteca de idei / Şi totuşi... Dimitrie Cantemir
Acum când ideea de islamism a intrat în fondul principal de cuvinte al tuturor limbilor europene, mă simt provocat să-mi concentrez segmentul de cognoscibilitate al atenţiei (diurne sau nocturne) spre „a doua cea mai răspândită religie de pe Terra”.
În urmă cu vreo câţiva ani, Markus Hattstein şi Peter Delius au publicat la Editura Könemann un album monumental, de peste 600 de pagini, cu titlul Islam – Artă şi Arhitectură (în limba engleză). Au semnat articole elaborate şi comentarii exegetice, personalităţi mondiale din Berlin, München, Londra, Bonn, Richmond, Hamburg, Paris, Granada şi Duşanbe, lucrarea condensând informaţii din peste o mie de publicaţii internaţionale ce excelează în domeniu. Iată câteva titluri: Islamul – religie mondială şi putere culturală, Artă şi Cultură în Lumea Islamică, Moscheile, Ştiinţa în Islam. Sunt apoi abordate aspecte ale acestor domenii în diferite ţări şi în diferite perioade: Siria şi Palestina, Irak, Iran şi Egipt, Tunisia, Algeria, Spania şi Maroc, Asia Centrală şi Asia Mică ş.a.m.d. Istorie, artă, arhitectură, arte decorative, arte metalice, comerţ şi rute comerciale, cărţi şi artele cărţii, carpete islamice, caligrafii etc.
Cartea a făcut „vad bun” şi la noi în ţară. Fiind foarte scumpă, a ajuns în biblioteci personale, mai ales prin sistemul „cel mai frumos cadou e o carte”. Aşa am procedat şi eu, doar că peste câteva luni, unele exemplare au apărut prin anticariate! Acum nu se mai găseşte! E o carte rară. Chiar foarte rară. Din ce în ce mai mulţi oameni o caută. Deşi azi Islamul a ajuns să fie cercetat mai mult din punctele sale de vedere considerate „abuzive”. Mai mult din asocieri „patologice” dintre o religie mare, o mare cultură, pe de o parte şi o „incintă de pericole”, vezi terorismul, pe de altă parte.
Într-un episod recent de „insomnii nocturne” mi-am centrat documentarea pe Dimitrie Cantemir. Marele enciclopedist român, cunoscut şi astăzi în Rusia, Germania, Turcia şi ţările caucaziene, a fost, printre altele, un întemeietor în multe domenii. Membru al Academiei de Ştiinţe de la Berlin şi iniţiator al Academiei Ruse, D. Cantemir este considerat primul islamist rus. Mai mult, timp de peste două secole, Europa, în întregul ei, a cunoscut Islamul (istorie, cultură, civilizaţie, artă, muzică etc.) prin Cantemir al nostru. Nu doar prin Sistema religiei mohomedane sau prin Incrementa atque decrementa aulae othomanicae (Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman), ştiute şi la noi în ţară, ci şi prin alte lucrări speciale pe care marele cărturar, care a fost şi arhitect, şi constructor, şi traducător, şi cartograf ş.a.m.d. le-a oferit Umanităţii! De aceea, unificatorul de Limbă Românească şi Conştiinţă Românească trebuie în continuare studiat. Şi de către noi, dar mai ales de către europeni, care dovedesc azi că nu ştiu aproape nimic în comparaţie cu bunicii care-l studiau pe Dimitrie Cantemir!
