Biblioteca de idei / Scrierile poporane

Cel mai prodigios autor român de scrieri poporane este bucovineanul Simion Florea Marian. Deși, datorită situației precare a familiei, învață să scrie și să citească de-abia la 12 ani, la 34 de ani, în 1881, devine membru activ al Academiei Române. Peste un an prezintă în plenul instituției supreme a spiritualității neamului discursul de recepție „Chromatica poporului român”, primul tratat românesc despre industria populară. În discursul de răspuns B. P. Haşdeu îl consideră primul etnograf adevărat ce intră în Academie.
În 1883 profesorul Simion Florea Marian publică la Cernăuți „Ornitologia poporană română”, onorată în anul următor de Academia Română cu Premiul „Năsturel Herescu”. De reținut că din valoarea acestei „recompense” își cumpără o locuință, ce se poate vedea și astăzi, „casa câștigată cu condeiul” fiind acum punct muzeistic memorial. Peste trei ani, la aceeași tipografie din Cernăuți, vede lumina tiparului lucrarea „Descântece poporane române”, iar în 1888 primește de la Academie o „încurajare de 2000 lei” pentru manuscrisul „Nunta la români”. Era pentru prima dată când acest forum științific și cultural acorda un premiu („Heliade Rădulescu”) pentru o lucrare încă netipărită. Căci „Nunta la români” va fi imprimată abia în 1890, la București, fiind urmată, în același an, de studiul etnografic „Înmormântarea la români”, iar peste doi ani de „Nașterea la români”, cele trei rămânând până în zilele noastre „lucrări de sinteză unice și fundamentale în folcloristica noastră”. (M. Fotea). Aceste lucrări au fost precedate de altele, importante, atât pentru deschiderea cercetătorului spre lumea satului, cât și pentru bibliografia autorului: „Poezii poporale din Bucovina” (1869, debut editorial), „Poesii poporale române”, (două tomuri, 1873; 1875), „Tradițiuni poporane române” (1878), „Cromatica poporului român” (1882).
În anii următori vor fi încredințate tiparului și vor îmbogăți „colecțiunile științi­fice” lucrări precum: „Vrăji, farmece și desfaceri”, „Satire poporane române”, „Tradiții poporane române din Bucovina”, „Sărbă­torile la români” (în 3 volume), „Insectele în limba, credințele și obiceiurile ro­mânilor”, „Legendele Maicii Domnului”, „Hore și chiuituri din Buco­vina”, „Bota­nica poporană română” (3 volume, 2008).
Toate aceste opere fără seamăn în cultura română întemeiază domenii de interes și cercetare, învederează complexitatea și profunzimile universului mental românesc și înfrumusețează limba română cu aceas­tă sintagmă astăzi, atât de rar folosită, „scrierile poporane”. Sintagma apare în publicațiunile ASTREI, dar și în reuniunile Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Societății „Școala română” din Suceava, Academiei Ortodoxe din Cernăuți, Societății Acade­mice Române „Junimea” din Cernăuți, Societății Istorice Române din București, Societății academice „Dacia” Cernăuți…
În Prefața Volumului I din „Poesii poporale române”, apărută la Cernăuți, folcloristul Simion Florea Marian face o precizare din registrul de suflet al limbii române: „… sacra mea dătorință este să le întorc poporului din al cărui sân le-am adunat, așa cum le-am auzit de la dânsul, fără să schimb veșmântul lor original și această dătorință am început s-o împlinesc cu cea mai mare scrupulozitate”.