Biblioteca de idei / „Revista română”

Publicaţia „Revista română” a fost fondată, în urmă cu 155 de ani, de către A. I. Odobescu. Astăzi este editată de Asociaţiunea ASTRA, Despărţământul „Mihail  Kogălniceanu” Iaşi (preşedinte şi director prof. Areta Moşu, vicepreşedinte pe ţară al ASTREI).

Numărul „de toamnă”, apărut recent, cuprinde un prim articol semnat de prietenul şi colaboratorul nostru, Dan Bacinschi, sub titlul (!„incitant”!) Comunitatea românească din sudul Basarabiei (regiunea Odessa): între cotidian şi lipsa unei perspective favorabile. Opinii actuale şi pertinente, concentrate pe ideea necesităţii deschiderii unui centru cultural românesc la Ismail, în Ucraina. Din păcate, în hăţişurile diplomatice, noua idee a „intemeierii” unui „Centru Informativ” la Universitatea Umanistă Ismail poate ucide „construcţia” unui Centru Cultural Românesc în capitala informală a sudului Basarabiei. La dificultatea menţionată se adaugă şi „procesele distructive” continue din sânul comunităţilor româneşti din acest ţinut istoric (deznaţionalizarea, înstrăinarea, reducerea ariei de folosire a limbii române etc.).

De remarcat că „apostolii românismului” în regiunile din jurul României nu cedează în faţa dificultăţilor curente. Iar „Revista română” se înscrie majuscular pe linia acestei idei militante, cum o făceau şi întemeietorii primei serii, unde au semnat, alături de Odobescu, şi: Nicolae Filimon, Grigore Lahovary, Grigore Cobălcescu, P.S. Aurelian, Ion Ghica, Emanoil Bacaloglu ş.a.

Seria a doua a fost marcată de contribuţiile lui Ioan Bogdan (din 1902), M. Dragomirescu, P. P. Negulescu, Constantin Rădulescu-Motru, Simion Mehedinţi, Ovid Densuşianu şi Nicolae Iorga.

A treia „vieţuire” i-a avut în portofoliul de semnături pe Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Barbu; iar cea de-a patra pe Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Vinea, Geo Bogza, Gala Galaction.