Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Biblioteca de idei / Modelul Diaconovici!
Am spus-o şi în 3 decembrie a.c. la Dej. Acolo unde s-a lansat ediţia digitală a Enciclopediei Române a lui Corneliu Diaconovici. Se împlineau 110 ani de la finalizarea acestei uriaşe „întreprinderi culturale româneşti”. Şi s-a marcat, iată, momentul istoric printr-un alt „moment istoric”. Ediţia a II-a în variantă modernă, pe potriva unui public ce foloseşte noile tehnici de accesare a surselor de informare.
Am fost gratulat cu „dreptul ” de a susţine o conferinţă pe tema acestei lucrări care, la momentul editării celui de al treilea volum (vol. I în 1898, vol. II în 1900, vol. III 1904), îi plasa pe români pe locul IV în lume! Şi erau, astfel, cărturarii acestui neam cei care urcau „naţiunea română” în fruntea „naţiunilor din imperiu”, căci celelalte neamuri nu reuşiseră să finalizeze (altele nici nu începuseră demersurile), o astfel de „grea” lucrare ştiinţifică.
Dar, dincolo de orice aserţiuni laudative e de consemnat faptul că Enciclopedia lui Corneliu Diaconovici a fost primul „element” de „mare unire”, antrenând toţi intelectualii importanţi din toate teritoriile româneşti sau centrele unde activau „academic”: Grigore Antipa, C. Rădulescu-Motru, Victor Babeş, Ovid Densuşianu, Titu Maiorescu de la Bucureşti, Vincenţiu Babeş de la Budapesta, Valeriu Branişte de la Cernăuţi, Andrei Bârseanu de la Braşov, Nicolae Teclu de la Viena, Partenie Cosma şi Gheorghe Dima de la Sibiu, At. M. Marienescu de la Oradea Mare, I.M. Moldovan de la Blaj, Tit Bud din Maramureş ...
Deci Enciclopedia Română este nu doar o operă de referinţă cardinală pentru cultura română, ci şi un model cultural de antrenare, în „solidaritate academică” a tuturor celor ce au fost validaţi de viaţă cu calităţi de „senioritate intelectuală”. Iar modelele nu trebuie uitate!