Biblioteca de idei / Institutele Confucius

„Cel mai mare înțelept și învățător” al Chinei – CONFUCIUS – a trăit în urmă cu peste 2500 de ani, dar rodește luminos și astăzi. Din 1978, când cel mai mare strateg din istoria omenirii, Deng Xiao­ping, a reașezat politica în China pornind de la „deschiderea spre lume”, învăță­turile confucianiste constituie elementul fundamental ce înzidește în chip nou energiile debordante ale poporului cu cea mai lungă istorie neîntreruptă. Astfel încât în zilele noastre, când tot al patrulea locuitor al Planetei este chinez, când acest stat se pregătește asiduu de momentul în care va depăși SUA la Pro­dusul Intern Brut, răspândirea culturii chineze, inclusiv a limbii celei mai vorbite de pe glob, constituie un element firesc. Cu o Europă în recesiune și destruc­­turare, cu SUA în căutarea perma­nentă a unor căi de relansare China se simte „obligată” să joace rolul de „națiune în ascensiune” pe toate planurile. Și marele miracol chinez se întâmplă sub influența politică a unui partid care în Europa Răsăriteană a sucombat ireversibil!
Cel mai vizibil element de unghiularitate este dat de capacitatea națiunii chineze de a-și concepe propria dezvoltare. În plus, lucrează viguros în interiorul popu­lațiilor ce vorbesc această limbă o etică solidă ce situează la loc central munca bazată pe disciplină, inteligență și spirit novator.
În tinerețe, ca muncitor cu studii superioare la o uzină socialistă sălăjeană de mare importanță națională, am avut privilegiul să colaborez câteva luni cu specialiștii din China care instalau la Zalău mașini și utilaje de mare perfor­man­ță. Orașul fremăta de mirare la auzul poveș­tilor noastre despre gradul de conștiință profesională al chinezilor. De altfel, în epocă, produsele chinezești erau foarte apreciate pentru calitatea lor. Că, ulterior, lucrurile s-au mai schimbat e o altă ches­tiune, care nu obturează fanta de lumină ce pune în evidență cum opera învățătura lui Confucius chiar pe vremea lui Mao Zedong, când era interzisă de Partid!
Popoarele obișnuiesc să cultive dimensiunile lor protective și propensive mai ales sub forma dezvoltării unor rețele de „institute culturale”. British Council, institutele Goethe, centrele Cervantes sunt foarte cunoscute. Dar cel mai mare „câmp” de acest fel este constituit azi din institutele Confucius, organizație folo­sită pentru a legitima un nou „curs” înțele­gerii lumii, pentru a dobândi un nou tip de legitimitate. Anul de debut a fost 2005, dar rețeaua deja cuprinde peste 475 institute și circa 900 de clase Confucius în peste 130 de țări. În 2020 se prevede ca numărul institutelor să ajungă la 1000, dar chiar și acum acest uriaș angrenaj cultural este „cea mai mare rețea de promovare a unei culturi în lume”.    

În 2007 s-au pus bazele unei astfel de structuri la Sibiu. Apoi la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, la Brașov, Constanța, Deva, București… Ne bucurăm că și Baia Mare constituie un punct de referință pe harta Marelui Zid Chinezesc, cum este botezată această rețea academică și culturală în contemporaneitate.