Biblioteca de idei / Emoţiile primarului din Biserica Albă

În dreapta Tisei, în acel Maramureş primordial şi voievodal despre care istoria consemnează primele izvodiri în vremea lui Dragoş, întemeietorul, există o „sfântă localitate românească” cu un nume deosebit de frumos – Biserica Albă. Istoricii spun că în mănăstirea de aici şi-au avut ÎNTEMEIETORII „loc de veciuire şi de pomenire”. Azi, satul aparţine de Raionul Rahău din Ucraina, iar, de câteva mandate, aici este primar prietenul nostru Gheorghe Berinde.

La Biserica Albă am cutezat a întemeia în urmă cu mai bine de un deceniu „prima bibliotecă românească din Ucraina”, zidire perenă şi folositoare, rămasă din păcate „unicat” pentru această ţară „vecină şi prietenă”, în care trăiesc mulţi români, majoritatea în localităţi compacte, fenomen ce a permis păstrarea limbii, tradiţiilor şi obiceiurilor, în ciuda „valurilor” imperiale fără de sfârşit.

Atunci am avut, împreună cu Primarul Gheorghe Berinde, cele mai mari emoţii „votive”, pentru că ceea ce vroiam a face era, pe de o parte, şi o „fericire supremă”, a Sufletului Românesc, dar şi un risc important în relaţia cu autorităţile raionale, regionale şi republicane. Până la urmă, cu toată înverşunarea (şi supărarea!) Guvernatorului de la Ujgorod, Ghenadi Ghenadevici Moskali, lucrurile au mers bine, iar la ora actuală, Gheorghe Berinde, prin relaţiile sale oficiale solide şi prin stilul său diplomatic plăcut, contribuie din plin la Proiectul podului comercial dintre România şi Ucraina, între Sighetu Marmaţiei şi Biserica Albă.

Acestea sunt deja elemente de istorie, sau gătite pentru a intra în istorie. Sâmbătă, 15 februarie 2014, Gheorghe Berinde a trăit cele mai mari emoţii ale vieţii sale, trebuind să-şi cunune oficial fiica, chiar    acolo, la nunta ei, în faţa a peste 500 de nuntaşi din Biserica Albă. Judecând lucrurile după transpiraţia facială şi gâtuirile vocale „autentice” într-un grai neaoş maramureşean, se pare că şi aceste emoţii fac parte din categoria „trăirilor întemeietoare”, sentimente care îi animă pe acei oameni care poartă în destin o astfel de vocaţie.