Biblioteca de idei. Din nou, cu drag, despre Chișinău!

În urmă cu un deceniu primeam în dar de la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Chișinău, antologia „Chișinăul în literatură”. Idee, concepție și responsabil de ediție: conf. univ. dr. Lidia Kulikovschi, pe atunci director al Bibliotecii fanion a Basarabiei. Alcătuitor și coor­do­nator: Genoveva Scobioală. Redactor: Vlad Pohilă (plecat de curând în lumea cea fără de lume!). Toți cei enumerați sunt vechi prieteni și colaboratori. Editura Grafema Libris SRL, 2011. Cartea apărea ca un omagiu la cei 575 de ani ai Capitalei Republicii Moldova.
Materialul introductiv „Chiși­nău – oraș cântat, elogiat, iubit, apreciat de chișinăuieni” este realizat de Dorin Chirtoacă: Primarul General al Chișinăului. (Câte milioane de români sperau atunci în evoluția biruitoare „național” a tânărului om politic!). Chișinăul este văzut de către edilul-șef ca un „oraș secular, care ne-a precedat și ne va supraviețui”, iar cercetătorii de la „Municipală” prin această carte și-au dovedit „profesionalismul creativ”. Volumul este considerat „un bilet de călătorie în trecutul, prezentul și viitorul acestui oraș”.
Câteva cuvinte și despre Genoveva Scobioală, o persoană importantă mereu în organigrama instituției-emblemă a bibliotecilor moldovene și statornic colaborator al nostru în toate „în­treprinderile” noastre culturale la Chișinău. În calitate de „alcătuitor” face precizări pertinente și fluente asupra selecției textelor adunate cu migală bibliotecărească dintre „lucrările literare dedicate Chișinăului în ultimele două secole”.
Simbolic pornind și tot simbolic gândind, volumul are 575 de pagini, exact câți ani are Chi­șinăul. La fel și... prima tranșă a tirajului (575 de exemplare). Iar eu mă bucur că lucrarea pe care o dețin deja de 10 ani face parte din această serie de aur, fiind probabil un gest de mul­țumire pentru bibliotecile înfăptuite în inima Basarabiei („Tran­silvania”, în 1991 și „Mara­mureș” în 2001). Studiul introductiv propriu-zis, semnat de Lidia Kulikovschi, realizează o circumscriere a cadrului armonios realizat în timp între Biblioteca „B.P. Hașdeu” și Mu­nicipalitatea patronatoare, lucrarea fiind apreciată ca o „ancoră în local, în natal”, ca o unitate de măsură a dragostei chişinăuienilor pentru orașul lor.
Redactorul Vlad Pohilă, călit în bătăliile pentru limba română atunci când aceasta era „arestată”, detaliază contextele în care mari scriitori români au trăit sau au poposit la Chișinău, punându-și prin opera lor o efigie de neșters pe relieful acestui oraș mereu românesc, de strajă constant, chiar și în cele mai negre perioade, între fruntariile Limbii Române.
Remarc încă o dată, căci am mai făcut-o, cele mai „alese” nume dintre autorii textelor antologate. La grupajul „Poezie” într-o ordine sentimentală:
Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Iulian Filip, Dumitru Matcovschi, Adrian Păunescu, Ianoș Țurcanu, Leo Butnaru, Petru Cărare, Anatol Ciocanu, Leonida Lari, Ion Vatamanu, Renata Verejanu… La grupajul „Proză. Eseu”: Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ana Bantoș, Geo Bogza, Ion Druță, Gala Galaction, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Constantin Negruzzi... La grupajul „Versuri cântate”: Grigore Vieru, Iulian Filip, Dumitru Matcovschi, Ianoș Turcanu, Anatol Ciocanu, Gheorghe Vodă, Bogdan Istru...Alexandru Pușkin are locul său la „Chișinăul în altă limbă”. Iar la grupajul „Utilizatorii Bibliotecii Municipale despre Chișinău”, întrucât numele lor nu ne sunt nouă cunoscute, am ales să amintim doar îndeletnicirile lor: profesor, bibliotecar, elev, croitoreasă, casnică...
Mi-e atât de dragă această carte de suflet încât am așezat-o în biblioteca personală în acele locuri în care chiar și privirea coperților creează un coeficient de plus-cunoaștere prin provocarea memoriei și dirijarea acesteia spre un „câmp semantic”. Am ajuns ca uneori, recitind-o, să mă trezesc construind noi epitete la cele deja „consacrate prin scrisul autorilor lor”, sau să repet sintagme plăcute, oricât ar fi de „uzate” prin „utilizare repetată”, cum este formula deja încetățenită „Chiși­năul din inima mea”. Da, eu recunosc, inima îmi bate mereu pentru Chișinău și asta deoarece simt că și acolo Limba română este Patria Mea!”.