Biblioteca de idei. Diarium Diarium Academicum Septentrionis (VI)

2-3 noiembrie 1989. Vizita academicianului Mircea Malița în Mara­mu­reș, la invitația Comitetului de Cul­tură și Educație Socialistă. Iniția­tor: prof. Teodor Ardelean, inspector. Primire la Comitetul Județean PCR: Vasile Bărbuleț (prim secretar); Vasile Gaftone (secretar cu propaganda). Masă rotundă la Spitalul Județean cu tema „Inteligența artifi­cială și sistemele expert în medi­cină”. Intervenția academicianului ridică ștacheta axiologică a reuniunii, abordând definiții noi, conexiuni și configurări, vorbind despre sistemele expert etc. Conf. univ. dr. C. Giumale de la Universitatea Timișoara a mărturisit: „A vorbi despre profesorul Malița este exact cum ai fi la ONU, tu reprezentant al Republicii Togo și să trebuiască să intervii după reprezentantul Statelor Unite”. Alte intervenții: dr. Constantin Opriș (director), dr. Gh. Mihalaș (Timișoara), dr. Virgil Enătescu, dr. C. Arion și dr. Ioana Bărbat (București), dr. Mircea Mureșan (Baia Mare), dr. Ovidiu Popescu (Ministrul Sănătății). În final, prof. Teodor Ardelean a rostit un Omagiu pentru „purtătorii activi de materie cenușie”, făcând trimitere la profesorul Mihai Pop, care a conferențiat anul trecut timp de trei luni în SUA și s-a concluzionat că după această vizită, americanii știu azi mai multe despre folclorul românesc decât știu fol­cloriștii români adunați toți la un loc! În zilele următoare prof. T. Ardelean l-a însoțit pe academicianul Malița într-o vizită „aleasă”: Clinica Stoma­to­logică Baia Mare (dr. Iacob Tătaru), Primăria și Casa de cultură Tg. Lă­puș, Mănăstirea „Sf. Ana” Rohia.

4 noiembrie 1989. Vizita academicia­nului Mircea Malița, însoțit de prof. Teodor Ardelean, continuă la Tg. Lăpuș. Întâlnire cu Conducerea ora­șului și apoi... Ședința festivă de des­chidere a cursurilor Universității Cultural-Științifice. Acad. M. Malița susține conferința „Știința și tehnologia – factori ai civilizației”. După „acțiune” urmează un popas la Mă­năstirea Rohia, unde renumitul academician este întâmpinat de Prea­cuviosul Iustin, stareț și de Preasfințitul Emilian Birtaș, episcop de Alba Iulia, originar din Rohia.
16 decembrie 2016. În cadrul ceremoniei de premiere, etnomuzicologul Iosif Herțea, rezident în Germania, născut la Baia Mare la 22 martie 1936, a primit de la acad. Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Ro­mâne, Premiul „Ciprian Porumbescu” pentru volumul „Cimpoiul și Diavolul. O po­veste adevă­rată a instrumentelor muzi­cale po­pulare din Ro­mânia”, apărut la Editura Etno­logică din București în anul 2014.
2009. A apărut „Marmația 9/ 1 Arheologie”, publicație a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare. În colegiul științific acad. Alexandru Vulpe, dr. Nora Palincaș, dr. Ioan Stanciu (224 p.). Director: Viorel Rusu.

15 decembrie 2017. În Aula Academiei Române, are loc ceremonia de decernare a Premiilor pentru anul 2015. Prof. univ. dr. Nicolae Iuga de la Filiala Baia Mare a Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad este răsplătit cu Premiul „Ion Petrovici”, pentru lucrarea „Din istoria marilor idei etice și pedagogice”, apărută în 2015 la Editura Grinta. Pentru „Expoziția de la Bienala de la Veneția”, pictorul băimărean Adrian Ghenie a primit Premiul „Ion Andreescu”.

Ianuarie 1939. În revista „Afirmarea” de la Satu-Mare, An IV, nr. 1, lui Ion Șiugariu i se publică poemul „Eminescu”.

Martie 1940. În revista sătmăreană „Afirmarea”, An V, nr. 3, Ion Șiugariu semnează eseul literar „Eminescu și statuile”. „Un popor care tolerează statuia unui C. A. Rosetti, simbolul instituționalilor și ideilor liberaliste, contra cărora lupta cu atâta înverșunare marele sărbătorit (n.n. – adică Eminescu), un astfel de popor nelămurit și inegal, nu poate și nu trăiește un adevărat cult eminescian” – scrie printre altele I. Șiugariu.

August – Septembrie 1943. În revista „Gândirea” Nichifor Crainic for­mulează aprecieri pertinente la adresa creației lui Ion Șiugariu, pornind de la balada „Țara de foc”, tipărită în broșură, închinată memoriei prozatorului Laurențiu Fulga. „Scrisă în stil coșbucian, dar de o narațiune transpusă în abur de vis, balada aceasta, îngânată între epic și liric, cu reveniri de leit-motiv și cu un refren ce amintește rezonanțele arhaice ale genului, e unul dintre cele mai frumoase lucruri apărute în vremea din urmă” – conchide N. Crainic. (Din Ion Șiugariu, Scrieri, Prefață de Al. Husar, Ediție îngrijită și postfață de Lucia Soreanu, Editura Fundației Culturale Memoria, București, 2006, p. 309).
15 august 2015. Mii de credincioși au fost prezenți să o cinstească pe Maica Domnului prin rugăciuni și cântări la Mănăstirea Moisei. Sfânta Liturghie a fost condusă de Preasfințitul Iustin Sigheteanul, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi. Au participat la Hram: acad. Ionel-Valentin Vlad, acad. Alexandru Surdu și acad. Emil Burzo, primii doi primind în cadru festiv Crucea Voie­vodală Maramureșeană pentru laici.

11 decembrie 1971. Ziarul „Pentru socialism” scrie despre „Conferirea Diplomei de membru de onoare al Academiei aeronautice regale britanice savantului Henry Coandă. Savantul român a fost apreciat în principal pentru conceperea și construirea primului avion cu reacție, expus la Salonul Aviatic de la Paris din 1910.

Septembrie 2013. În „Academica”, An XXIII, 275, p. 27-29 (director: acad. Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române), este publicată alocuțiunea susținută de prof. dr. Teodor Ardelean, redactor șef al revistei „Familia română” din Baia Mare la Sesiunea omagială „Ionel-Valentin Vlad – 70” desfășurată în Aula Academiei Române. În același număr de revistă și la același grupaj mai semnează omagii: acad. Ionel Haiduc, acad. Dan Berindei, acad. Ion Tighineanu, acad. Horia Scutaru-Ungureanu, acad. Bogdan C. Simionescu, acad. Florin Filip, acad. Alexandru Surdu, acad. Mihail Bălănescu.