Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XC)

·        27 aprilie 1863. În satul Petrova din Maramureșul Voievodal s-a născut Gheorghe Bilașcu, întemeietorul stomatologiei românești. Facultatea de Medicină la Budapesta, unde s-a format în cariera universitară începând cu anul 1903. Răspunzând la Apelul Consiliului Dirigent al Transilvaniei condus de Iuliu Maniu, vine la Cluj, unde pune bazele acestui învățământ medical special cu zece ani înaintea Bucureștiului. A fost și senator de Maramureș, în primul Parlament al României Mari.

·        14 noiembrie 1863. La Roma. Victor Mihalyi de Apșa obține diploma de preot greco-catolic (în limba latină).

·        28 noiembrie 1863. Alexandru Roman se căsătorește cu Ida Victoria Pop (1846-1865), fiica cea mare a lui Sigismund V. Pop, directorul gazetei „Concordia”, deputat în dieta maghiară și căpitan suprem al Districtului Cetatea de Piatră (Chioar), cu capitala la Șomcuta Mare.

·        3 decembrie 1863. Victor Mihalyi de Apșa susține doctoratul la Congregația de Propaganda Fide din Roma și obține diploma de doctor în teologie (în limba latină).

·        21 ianuarie 1864. Din Roma, Victor Mihalyi de Apșa îi scrie lui August Treboniu Laurian despre studiile sale și programul de lucru, prestația bună a studenților români de la colegiul grecesc, manifestări cultural-religioase și cere să-i trimită cărți bisericești românești spre a ține la Roma predări în limba română (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972).

·        9 aprilie 1864. Prin Decizie capitulară, Victor Mihalyi de Apșa este numit ca preot în Dieceza Gherlei. În aceeași zi, prin Decizie consistorială, este numit în funcția de prefect de studii la Seminarul teologic din Gherla.

·        3 iunie 1864. A fost înmormântat în curtea Bisericii de lemn din Bocșa (Sălaj) fruntașul pașoptist și intelectualul rafinat Simion Bărnuțiu. La slujbă au participat două mii de oameni și 50 de preoți, conduși de Demetriu Coroianu, dar doliul a cuprins practic întreaga Țară a Silvaniei. I-au adus un ultim omagiu „luceafărului intelighenției românești” George Barițiu, Grigore Silași, Iosif Hodoș, Iosif Vulcan, George Pop de Băsești ș.a. Se face apel la toți cei prezenți și la toți cei ce simt românește („de pretutindeni”) spre a susține ridicarea unui monument, menționându-se că „Bărnuțiu a fost al tuturor românilor”.

·        1 octombrie 1864. La Seminarul Teologic Diecezan din Gherla, Victor Mihalyi de Apșa este promovat profesor de istorie bisericească și drept canonic. Aici va îndeplini aceste obligațiuni didactic-pastorale cu mult devotament și cu vocație aleasă.

·        Noiembrie 1864. Potrivit unui document ce se află în Arhiva Victor Mihalyi de Apșa de la Cluj, dr. Ioan Mihalyi de Apșa împreună cu alți intelectuali din Maramureș, încearcă să editeze o revistă săptămânală cu profil economic și politic.

·        18 noiembrie 1864. Scrisoare trimisă de Ioan Mihalyi de Apșa fratelui său Victor Mihalyi de Apșa proaspăt absolvent al Colegiului Sf. Macarie din Roma, în care îi prezintă acestuia pasiunea pentru diplomele privind Maramureșul și interesul pentru documente vechi românești, ca monumente de limbă veche, amintind Codicele de la Ieud (vezi Gheorghe Todincă – Centenar Ioan Mihalyi de Apșa, Sighetu Marmației, 2014). Cei doi frați vor fi cooptați în Academia Română, la 1901, respectiv 1894, drept urmare considerăm această „Scrisoare” ca fiind un „document academic”.

·        24 noiembrie 1864. Victor Mihalyi de Apșa primește Numirea episcopală ca profesor ordinar al cursului de teorie bisericească și drept canonic la Seminarul teologic din Gherla.

·        6 decembrie 1864. Într-o scrisoare adresată lui Flóris Rómer, Ioan Mihalyi de Apșa povestește detaliat momentele descoperirii tezaurului de aur de la Sarasău.

·        1865. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a numit-o pe scriitoarea Constanța Dunca, din vechea și nobila familie maramureșeană Dunca de Șieu, inspector general al învățământului din România, post deținut până în 1871 când, prin căsătoria cu juristul ardelean Antoniu Șchiau a plecat la Budapesta.

·        5 martie 1865. Din Buda, Ioan Mihalyi de Apșa îi scrie lui Victor Mihalyi de Apșa după o petrecere românească organizată cu succes la Buda. Îi amintește apoi și îi descrie un codice de la Ieud și îl informează în legătură cu studiul diplomelor maramureșene (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972).

·        5 iunie 1865. Apare la Pesta revista „Familia”, foaie beletristică și socială, fondată de Iosif Vulcan. În numărul de probă al publicației, protopopul Seiniului, George Maniu, îl felicită călduros pe inițiator, afirmând că această veste a fost întâmpinată de intelectualitatea românească din Nord cu „o bucurie și o plăcere vie”.

·        16-17 august 1865. La Adunarea generală ASTRA ținută la Abrud sub conducerea lui Timotei Cipariu, Iosif Hodoș a rostit disertația Istoria dreptului roman.

·        August 1865. Din Sarasău, Ioan Mihalyi de Apșa îi scrie lui Victor Mihalyi de Apșa despre reînnoirea mandatului unchiului Iosif Man ca și comite al Maramureșului. Îi trimite, totodată, lada cu cărțile pe care i le-a adus de la Budapesta (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972).