Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (LX)

·         7 aprilie 2001. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Gelu Neamțu, pe pagina de titlu a cărții America pentru Unirea Transilvaniei cu România tipărită de S.C. Dagerom Impex S.R.L. Cluj-Napoca, în 1997 (288 p.). Capitol special: Nicolae Iorga și Românii din Statele Unite ale Americii (1917-1918), p. 173-183. La Indice de persoane, am selectat dintre români: Constantin Anghelescu, Anton Bibescu, Ion I. C. Brătianu, Ferdinand I, Nicolae Iorga, Vasile Lucaciu, Nicolae Lupu, Vasile Mangra, Iuliu Maniu, Ioan Moța, Paul Negulescu, C. R. Pascu, Ioan Podea, Vasile Stoica, Liviu Teiușcan ș.a. Carte închinată diplomatului Vasile Stoica și românilor americani care în 1917-1918 au avut un singur vis, acela al Unirii Transilvaniei cu România. Lucrarea s-a structurat în urma unei călătorii de cercetare și documentare în SUA, în 1986 cu o bursă IREX. Cuvânt înainte: Camil Mureșanu.

·         27 ianuarie 1917. În revista Neamul românesc a lui Nicolae Iorga, an XII, începând cu nr. 24 din 27 ianuarie și continuând cu nr. 78 din 22 martie, până în 20 decembrie (mai bine de 20 de ediții) se publică note, informații, reportaje, opinii, memorii cu privire la românii de peste Ocean și, cu deosebire, la Misiunea Patriotică a echipei Vasile Lucaciu, Vasile Stoica și Ioan Moța.

·         16-17 martie 1909. În publicația „Lupta”, III, nr. 40, p. 2-3 și nr. 41, p. 2-3, Dr. Epaminonda Lucaciu, fiul lui Vasile Lucaciu, preot în Statele Unite ale Americii, reîntors pentru scurt timp în Transilvania, ține o Conferință la Societatea „Petru Maior” a studenților români din Budapesta în care le prezintă aceeași „imagine” despre America precum cea prezentată în mai multe rânduri de George Barițiu. Printre altele E. Lucaciu spunea: „Baza pe care s-a dezvoltat și se dezvoltă Statele Unite este libertatea cea mare. Cea mai sfântă și intactă comoară e libertatea – pe orice teren. Omul e creat egal și are drepturi inalienabile și ținta sa e desfășurarea vieții în libertate și în urmărirea fericirii. Dacă guvernul încalcă aceste drepturi, popoarele au dreptul de a-l înlătura și de a institui un nou guvern”.

·             19 aprilie 2007. Autograf pentru Teodor Ardelean, de la Ion Hadârcă, pe pagina de titlu a cărții Artera Zen, tipărită la Editura Prometeu din Chișinău în 2006 (80 p.): „Fratelui drag, distinsului Domn al cărții, Teodor Ardelean – cu cele mai creștine urări pascale – Hristos a Înviat!”.

·             26 februarie 1992. Autograf, lui Teodor Ardelean, în amintirea zilelor istorice de la Chișinău, de la Teodor Tanco, pe pagina de gardă a cărții Lumea Transilvană a lui Ion Creangă. Excurs istorico-literar tipărită la Editura Dacia Cluj-Napoca în 1989. Cuvânt introductiv de Petru Rezuș (242 p.). N.n. – despre originea maramureșeană a familiei lui Creangă a scris și George Călinescu. Teodor Tanco are, de asemenea, un capitol dedicat acestei teorii, intitulat Ipoteza maramureșeană (p. 13-18).

·             27 februarie 2013. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Ioan-Mircea Farcaș, coordonatorul lucrării Ieud, străveche vatră de cultură românească, tipărită la Editura Risoprint Cluj-Napoca în anul 2012 (260 p.). Volumul apare sub egida Societății Maramureșene de Onomastică și Dialectologie, cu sprijinul financiar al Asociației de Tineret „Am fost ș-om fi” Ieud (Președinte: Ioan Doru Dăncuș) și cuprinde o selecție din comunicările prezentate la cea de-a XV-a ediție a Simpozionului Național Codicele de la Ieud, 15-16 august 2009. În Cuvânt de înaintare…: prof. univ. dr. Petru Dunca face istoricul acestor manifestări, începând cu prima ediție („Sbornicul de la Ieud” din 13 mai 1982, onorată de Vasile Vetișanu, Gh. Mihăilă, Andrei Radu, Gh. Pituț, Mihai Olos, Ștefan Vișovan, Dumitru Șerban de la Academia Română ș.a. și continuând cu detalii despre celelalte ediții). În 2009 a participat acad. Alexandru Surdu. Căci Manuscrisul de la Ieud este cu adevărat un simbol al identității noastre naționale. În volum semnează, printre alții: dr. Mirela Teodorescu de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, dr. Vasile Borca (Baia Mare), dr. Adrian Chircu (Cluj-Napoca), dr. Mihai Dăncuș (Sighetu Marmației), dr. Mircea Farcaș (Baia Mare), dr. Vasile Frățilă (Timișoara), dr. Ana Marin (Constanța), dr. Mihaela-Mariana Morcov (Institutul de Lingvistică …), dr. Ioan Petrovai (Petrova), dr. Adrian Rezeanu (Institutul de Lingvistică), dr. Delia Suiogan (Baia Mare), pr. dr. Cristian Ștefan (Baia Mare), dr. Teofil Teaha (Institutul de Lingvistică...), dr. Sorin S. Vișovan (Baia Mare).

·         27 octombrie 2015. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Ioan Buzași pe pagina de titlu a cărții George Coșbuc și Blajul. Antologie și prefață de Ion Buzași, tipărită la Editura Charmides Bistrița în anul 2015 (296 p.). O lucrare ambițioasă care încearcă să adune între coperțile ei tot ce s-a tipărit despre acest capitol din biografia lui Coșbuc.

·         18 ianuarie 2008. De ziua Sfinților Atanasie și Chiril ai Alexandriei, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca scrie o Prefață intitulată Miron Ilie Cristea – un chip hristic și calea izbăvirii (întregirii neamului) la volumul Dr. Miron Cristea de Ion Rusu Abrudeanu (cea de-a doua Prefață este semnată de prof. univ. dr. Mircea Popa). Cartea apare într-o Ediție nouă, la Editura Napoca Star Cluj, în anul 2009 și repune în circuit cultural versiunea tipărită la Editura „Cartea Românească” în 1929. La pagina 68, în Figura 22, apare Dr. Vasile Lucaciu și, tot de aici, lucrarea reproduce copios întâlnirile „adevăratului martir al poporului român din Ardeal” cu studențimea română de la Budapesta și alocuțiunile elaborate ale studentului Ilie Cristea. Detalii interesante sunt oferite și cu privire la banchetul dat lui V. Lucaciu în 11 februarie 1894, la restaurantul „Reuter” din Pesta la care au participat și Elie Dăianu, Iuliu Maniu, Aurel Vlad, dr. Valeriu Braniște ș.a. Remarcabil rămâne, de asemenea, discursul lui Elie Cristea „la adresa doamnei Paulina Lucaciu” (p. 70-71). Menționăm și capitolul „Ilie Cristea și Procesul Memorandumului” (p. 72-75). Cartea reprezintă, așa cum apreciază și profesorul I. Chirilă „un manual de anamnesis menit să ne ofere în contextul globalizării, căile de acționare a Bisericii naționale în fața diluției morale, culturale și religioase românești”.

·         August 2009. În cadrul Proiectului Moștenirea culturală ca potențial de dezvoltare transfrontalieră, derulat de către Muzeul Județean Satu-Mare, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul Phare CBC RO 2006 / 018-449.01.02, se tipărește la Satu Mare lucrarea Mala Kopanya scrisă de arheologul ucrainean Vyacheslav Kotigorosko, dedicată celui mai mare centru al civilizației dacice clasice din regiunea Tisei Superioare (125 p.). Sunt prezentate sistematic și științific principalele rezultate obținute în urma a 32 de ani de săpături arheologice. Coordonator proiect: dr. Viorel Ciubotă. Traduceri texte: Liuba Horvat (în limba ucraineană), Kocsis Agnes (în limba maghiară), Adriana Costin (în limba engleză).