• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 22 Decembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 29 Ianuarie , 2024

Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (LII)

  • Decembrie 1975. Marele desenator Vasile Kazar, profesor de arte plastice la Institutul „Nicolae Grigorescu” din București, este onorat cu Premiul „Ion Andreescu” al Academiei RSR. Fusese distins în anul 1955 cu Premiul de Stat, în 1965 cu Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru întreaga activitate, iar în 1973 cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a.
  • 1 septembrie 1966. Începând cu această zi, conf. univ. dr. Dumitru Pop ocupă, prin concurs, postul de Șef al Secție de etnografie și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române, funcție deținută până în 15 septembrie 1969. În această perioadă, „a reușit să obțină pentru instituția clujeană un sediu ideal, în spațiul căruia s-a hotărât să unifice fondurile documentare, să creeze două studiouri de înregistrări, depozite pentru Fonotecă, Manuscrise și Bibliotecă, birouri, atelier electronic și laborator foto, impunând, pentru noile cercetări, sisteme de indexare identice cu ale Arhivei de Folclor București și relansând ședințele bilunare de comunicări”. (Ion Cuceu, Maria Cuceu, Dumitru Pop, în 100 de ani de la Marea Unire, 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, Baia Mare, 2018, p. 559). Dumitru Pop s-a născut la 18 martie 1927 la Băsești, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj și a urcat apoi piramida universității de la preparator până la profesor conducător de doctorat și decan (1968-1976) Spiritus rector al Arhivei de Folclor a Academiei Române, unde a lucrat 22 de ani.
  • 1967. În Studia Universitas Babeș-Bolyai, Seria Philologia, Fasc. 1, p. 145-147, prof. univ. dr. Dumitru Pop semnează panegiricul Ion Mușlea, încredințat publicației la moartea înaintașului său.
  • 1996. În „Studii și Comunicări de Etnologie”, X, p. 7-14, Dumitru Pop semnează documentarul Moștenirea Arhivei de Folclor a Academiei Române, în care evidențiază rolul pregnant al predecesorului său de la conducerea acestei instituții, Ion Mușlea.
  • 11 mai 1984. La Sighetu Marmației, are loc inaugurarea Casei Muzeu Ion Mihalyi de Apșa (director: dr. Mihai Dăncuș). Aici au fost primite înainte și după 1918 mari personalități ale culturii române: Iosif Vulcan, Nicolae Iorga, Ioan Bianu, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu, I. Al. Bassarabescu, Alfred Moșoiu, Camil Petrescu, Gustav Weigand, Dimitrie Gusti, Constantin Brăiloiu și mulți alții.
  • 2008. La Editura Fundației pentru Studii Europene Cluj-Napoca, prin grija profesorului Ion Cuceu, apare volumul (355 p. + 106 p. cu ilustrații fotografice) Valea Gurghiului. Monografie etnologică, coordonat de Ion Mușlea, Dumitru Pop și Ion Taloș (al șaptelea din seria Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române). Facem mențiunea că studiul a fost editat fragmentar, fără nicio cenzură ideologică, în anuarul Marisia, în anii 1976-1977-1978, la Tg. Mureș. După Ion Mușlea aceste cercetări au fost conduse de Dumitru Pop.
  • 1969. Universitarul clujean Dumitru Pop își susține doctoratul la Universitatea din București cu lucrarea Folcloristica Maramureșului. Conducător științific: prof. univ. dr. Mihai Pop (din Maramureș).
  • 5 martie 1967. Actualitatea operei lui Ion Creangă este titlul articolului semnat de Ion Chiș-Ster și publicat în cotidianul maramureșean „Pentru socialism”, 17, nr. 4080, p. 3.
  • Decembrie 1968. În revista de cultură „Orizont” de la Timișoara, 19, nr. 12, p. 79-82 Ion Chiș-Ster este prezent cu studiul Mihai Viteazul văzut de Nicolae Bălcescu.
  • 26 ianuarie 1994. În cea de-a doua zi a Simpozionului dedicat lui Ioan Mihalyi de Apșa, dr. Mihai Dăncuș și prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu convin să propună Consiliului local Sighetul Marmației acordarea Titlului de Cetățean de Onoare al municipiului, domnișoarei Lucia Mihalyi de Apșa, care, la vârsta de 91 de ani, era unica supraviețuitoare a familiei marelui istoric maramureșean și locuia în casa părintească, donată de aceasta Muzeului și devenită Casă memorială.
  • 8 noiembrie 1933. La Sarasău, Gavrilă Mihalyi termină redactarea studiului său intitulat Reflexii asupra Diplomelor Maramureșene din secolele XIV-XV publicate de dr. I. Mihalyi fost membru al Academiei Române (34 p.). Lucrarea poartă supratitlul Contribuții la Monografia Maramureșului. Secția istorică și a fost imprimată la Tipografia Asociațiunei Pentru Cultura Poporului Român din Maramureș. Redactor: Cornel Sânjoanu.
  • 2009. Sub egida Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca publică lucrarea Istoria Transilvaniei, vol. I (până în 1541), coordonată de Ioan-Aurel Pop și Thomas Nägler (381 p. + Anexe). Autori: Mihai Bărbulescu, Anton E. Dörner, Ioan Glodariu, Thomas Nägler, Grigor P. Pop, Ioan-Aurel Pop, Mihai Rotea, Valentin Vasiliev. Ediția a II-a, revăzută și adăugită. Exemplarul Sălii de lectură al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”a fost donat de acad. Marius Porumb. Spicuiri din „Indici”: Apa, Ardud, Baia Mare, Baia Sprie, Balc voievod, Baliță Comite și voievod, Băița, Băiuț, Berveni, Bogdan ctitor, Bogdan de Cuhea voievod, Călinești, Câmpia Careiului, Chioar cetate, Ciumești, Cuhea, Culciu Mare, Depresiunea Chioarului, Depresiunea Maramureșului, Depresiunea Oașului, Drag Comite și voievod, Dragoș de Beclean, Dragoș de Giulești, Lăpuș (grup cultural-arheologic), Maramureș (comitat, district, provincie istorică, voievodat, „țară”), Mădăras, Medieșu Aurit, Munții Gutâiului, Munții Maramureșului, Munții Oașului, Munții Rodnei, Munții Țibleșului, Oarța de Sus, Oaș (ținut), Oncești, Perii Maramureșului, Pișcolt, Poarta Someșană, Preluca, Sanislău, Sarasău, Sas voievod, Satu-Mare (comitat, județ, localitate), Săpânța, Sighet, Suciu de Sus, Tășnad, Teceu, Tulghieș, Ugocsa, Boinești.
  • 22 decembrie 2004. Primim în dar de la Nicolae Șt. Noica lucrarea Domniei Sale „Emil Prager – un model” parte din ciclul Din istoria construcțiilor românești, tipărită la Editura Mașina de Scris București. Prefața intitulată Garanția performanței este semnată de Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (159 p.). O carte care pune în lumină adevărată o „personalitate fondatoare”, un „întemeietor în istoria construcțiilor din România”. Prefațatorul consideră că autorul a reușit să-i releve cititorului de astăzi „România de atunci cu tot ce avea mai promițător: stilul civilizat de viață, morala muncii, cultul onestității și al valorilor, simțul civic, patriotismul decent, afirmat nu prin declarații demografice, ci prin contribuții durabile în folosul colectivității. Plus responsabilitatea, demnitatea, onoarea, obișnuința lucrului bine făcut, valori după care tânjim în prezent”.

 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.