Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXV)

·        1884. La Tipografia Academiei Române este imprimată lucrarea Ion Ghica. Scrisori către Vasile Alecsandri. La paginile 291-293, descoperim mărturisirea Bardului de la Mircești cu privire la educația sa: „Pe la 1827 aveam ca profesor pe călugărul Gherman, acela care a vândut lui Gr. Ghica Vodă manuscriptul lui Șincai. El ședea la noi și afară de mine avea și alți elevi externi dintre care pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele îmbrăcat în anteriu cu cutnie și purtând un ișlic rotund de piele de miel sură. Vai de nenorocitul de ișlic! El devenise o minge în mâinile noastre și ne atrăgea ocări și din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar și palme”.

·        1884. Nicolae Ch. Quintescu, membru al Academiei Române, l-a rugat pe profesorul Petre Dulfu să primească postul de supraveghetor de ordine (subdirector) la Școala Normală Superioară, unde Quintescu era director.

·        1884. Trupa de teatru a lui G. A. Petculescu a prezentat la Sighet publicului românesc din oraș și împrejurimi piesa de teatru Rusaliile de Vasile Alecsandri.

·        1884. În „Tribuna” de la Sibiu, editată de Ioan Slavici, începe publicarea unor creații folclorice din zona Chioarului, informatori principali fiind Elie (Ilie) Pop și Emil Bran. Este anul în care se difuzează cel de-al doilea chestionar al lui B.P. Hasdeu, numit Program pentru adunarea datelor privitoare la limba română.

·        6 ianuarie 1884. Elena Pop de Băsești și celelalte femei din Reuniunea sălăjeană trimiseseră cadou, la Mircești, poetului Vasile Alecsandri, un covor țesut de mâna lor, în semn de admirație și devoțiune. Drept răspuns, poetul le expediază operele sale complete și o scrisoare de mulțumire datată la 6 ianuarie 1884.

·        12 martie 1884. Chiar Alexandru Roman își botează scrisoarea către Barițiu omul politic central al românilor din Transilvania, „o litanie lungă”! Rezumativ, am putea spune că sunt exemple „omenești” din mișcările consorțiului „vitrioloștilor”. Adică a grupării românești moderate din jurul ziarului „Viitoriul” din Budapesta. Atanasiu Cîmpineanu, episcopul Mețianu, Atanasie Marienescu, „marele român G. Véghsö” (n.n. – deputat de Maramureș), deputatul Iosif Hossu ș.a.m.d.. Epistola demonstrează nu doar ce mai fac unii „exponenți” ai românilor, ci și cum se lasă antrenați în jocurile abile ale aristocrației maghiare.

·        17 martie 1884. La Peleșu Mare din Ținutul Sătmarului se naște viitorul pictor băimărean Mikola Andrei. Repere biografice importante în formarea sa complexă: În 1905, pleacă la Paris ca bursier al Comitatului Sătmarului; Până în 1908 urmează cursuri de desen și pictură la Académie Julien și Académie Delécluse; În cercul artistic animat de Leo și Gertrude Stein îi cunoaște pe Picasso și Matisse. În anii 1908-1909, studiază la Academia de Arte Frumoase din Budapesta. Apoi se stabilește la Baia Mare.

·        1 aprilie 1884. În „Convorbiri literare”, XVIII, nr. 1, p. 1-9, Dimitrie Onciul începe publicarea studiilor sale despre Maramureș cu lucrarea Iuga-Vodă, Domn al Moldovei la 1374 și 1400.

·        27 aprilie 1884. Dr. Vasile Lucaciu trimite pe adresa redacției „Observatorul” de la Sibiu, inițiat și condus de acad. George Barițiu, tomul II al cărții sale „Instituțiuni filosofice”, pe care ulterior Barițiu o va anunța cu entuziasm atât în gazeta „cercetată”, cât și în revista „Transilvania”.

·        5 mai 1884. Ioan Slavici părăsește catedra sa de la Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român” din București și pleacă la Sibiu ca să preia conducerea revistei „Tribuna”. În locul său este numit profesor (întâi suplinitor, apoi definitiv) Petre Dulfu, cunoscut pentru articolele sale din revistele de pedagogie ale vremii („Educatorul”, „Lumina pentru toți”, „Revista pedagogică” ș.a.), în care cultiva ideea rolului învățătorului în formarea copiilor și în apărarea ordinii și păcii sociale, principali mesageri ai civilizației și culturii în satele și orașele românești.

·        10 august 1884. La Târgu Lăpuș, are loc adunarea anuală a Despărțământului Dej al ASTREI, condusă de Gavril Manu, avocat. Au participat peste 1000 de persoane. Lucrările au continuat la Stoiceni, unde s-a desfășurat și un program teatral cu piese de Vasile Alecsandri și Constantin Negruzzi, în interpretarea unei trupe de diletanți din Beclean. Biblioteca ASTRA din Târgu Lăpuș este sprijinită cu suma de 77,50 fl. provenită din încasările de la Balul din Stoiceni.

·        1 octombrie 1884. În „Convorbiri literare”, XVIII, nr. 7, p. 253-262, și apoi în nr. 8 din 1 noiembrie, p. 304-319, se publică studiul lui Dimitrie Onciul intitulat Dragoș și Bogdan, fondatorii Principatului moldovenesc.