Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXI)

·        24 iulie 1881. Scrisoare de la V. Alecsandri către Grigore Silași prin care îi mulțumește pentru teza lui Petre Dulfu și îl informează că „petițiunea domnului Dulfu” va ajunge la ministrul instrucției publice V.A. Urechea, prin intermediul domnului Iorgu Sion. „Domnul Sion va face toate demersurile necesare pentru obținerea bursei cerute de tânărul poet și vă va comunica rezultatul. Cât pentru mine, voi scrie direct d-lui ministru, adresându-i rugămintea ca să înlesnească d-lui Dulfu mijloacele de a-și perfecționa studiile literare …”.

·        7-8 august 1881. Vincențiu Babeș, membru fondator al Academiei Române, Președintele Societății pentru Fond de Teatru Român conduce Adunarea Generală de la Baia Mare, cu sprijinul secretarului Iosif Vulcan, membru corespondent al Academiei Române din 1879, și a „notarilor” Vasile Lucaciu și Petre Dulfu. Fondul colectat este depus la băncile „Albina” și „Transilvania”. Conferențiază: Vincențiu Babeș, Iosif Vulcan și Vasile Lucaciu.

·        9 august 1881. Ziarul în limba maghiară „Nagybánya és Vidéke” („Baia Mare și împrejurimile”) menționează ultimele evenimente culturale ale orașului: „În zilele de 7-8 august 1881 «Societatea națională culturală» organizează, sub conducerea lui Vincențiu Babeș și Iosif Vulcan o adunare generală cu scopul de a discuta posibilitățile de a se dura un lăcaș pentru Thalia română” (N.n. Este vorba despre Societatea pentru Fond de Teatru Român, care ținuse adunare la Baia Mare).

·        9 septembrie 1881. În „Observatorul”, IV, nr. 73, p. 294, scriind despre activitățile desfășurate la Academie, George Barițiu aprecia preocupările lui Iosif Hodoș: „De la 1870 până la 1876 dânsul fu însărcinat cu traduceri din scrierile principelui Dimitrie Cantemir, la care s-a cerut multă paciență și încordare de spirit, precum va recunoaște oricine va fi avut a traduce în limba noastră din latinește în nemțește”.

·        22 octombrie 1881. Un academician intervine pentru un învățăcel! V.A. Urechea, ministru al Instrucțiunii, îl recomandă pe Petre Dulfu și, drept urmare, acesta primește catedra de pedagogie de la Școala Normală (preparandială) „Carol I” din București.

·        13 noiembrie 1881. Printr-o scrisoare trimisă din Satu Mare lui George Barițiu, Vasile Lucaciu, profesor la Liceul regesc romano-catolic, îi comunică faptul că tomul I al lucrării sale Instituțiuni filosofice (Cartea primă, Logica) este încheiat, rugându-l să anunțe că poate fi cumpărat de cei doritori la prețul de 2 florini.

·        28 noiembrie 1881. O nouă corespondență politicoasă de la Alexandru Roman, din Pesta, către George Barițiu. Despre starea de spirit dominantă și noile evenimente.

·        1882. Dascălul, publicistul și culegătorul de creații populare Elie (Ilie) Pop din Săpâia (Șomcuta Mare) îi trimite lui Iosif Vulcan Povestea lui Cocoș Roș, creație epică locală și zonală ce va fi publicată în suplimentul „Familiei” botezat „Șezătoarea”, nr. 8/1882, p. 102-103. Povestea este mai mult o povestire în care cocoșul capătă, conform filosofiei populare, însușiri antropofage. În același număr Iosif Vulcan îi publică și un text în stil moralizator, pe tema credinței în Vrăji și Vrăjitoare, cu consecințele ce decurg de aici pentru luminarea poporului: O întâmplare din care putem învăța ceva. Sub același titlu dascălul șomcutean va publica unele considerații despre sărbătorile Crăciunului, Paștilor, Floriilor etc. în colecția „Cărțile săteanului român”. În scurt timp, Elie (Ilie) Pop devine principalul informator din zonă pentru folcloristul Simion Florea Marian, care va realiza Nunta la români (1890), Nașterea la români (1892), Înmormântarea la români (1892), Sărbătorile la români (1898, 1899, 1901), după cum precizează Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii (1974).

·        Ianuarie 1882. La rugămintea lui Petre S. Aurelian, Alexandru Roman „execută” pentru Academia Română facsimile după un evangheliar slavon din timpul lui Ștefan cel Mare, aflate în colecțiile de manuscrise de la Biblioteca Széchenyi din Budapesta.

·        6 februarie 1882. Al. Roman îl informează pe George Barițiu că a primit petițiunea Consistoriului mitropolitan din Blaj contra proiectului de lege relativ la școlile secundare și că o va citi în plenul Dietei. Încă o dovadă că Al. Roman îl considera pe Barițiu așa cum era: „Nestorul presei românești din Transilvania”.

·        9 februarie 1882. În ședința Dietei Ungare, deputatul Alexandru Roman prezintă Petiția Consistoriului mitropolitan greco-catolic din Blaj, în care se cerea respingerea Proiectului de lege asupra introducerii limbii maghiare în gimnazii și școli reale. (Vezi Teodor V. Păcățian, Cartea de aur … Sibiu, 1913, vol. VII, p. 60).

·        3 aprilie 1882. Într-un articol din ziarul „Timpul”, Mihai Eminescu scrie: „Azi limba este una de la Sătmar până la Cetatea Albă de lângă Nistru...”.