Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CX)

·        28 noiembrie 1880. A trecut la cele veșnice, la Sibiu, istoricul și omul politic Iosif Hodoș (Hodoșiu), membru fondator al Societății Literare din partea Maramureșului de la 22 aprilie 1866. S-a născut la 20 octombrie 1829 în Bandu de Câmpie, județul Mureș. Studii liceale la Blaj și Cluj și superioare la Viena și Padova. Doctor în drept din 1854. A fost ales secretar general al Marii Adunări Naționale de la Blaj din 3/15 mai 1848. A profesat avocatura. Viceprefect, prefect, subprefect al Zarandului, deputat în Dieta de la Sibiu și deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde a susținut autonomia și integritatea Transilvaniei. Fondator al ASTREI și al Societății pentru Fond de Teatru Român. Căsătorit la 3 noiembrie 1857 cu Ana Balint, fiica protopopului Simion Balint din Roșia, cu origini în Țara Lăpușului.

·        11 decembrie 1880. În „Observatorul”, III, nr. 96, p. 384 George Barițiu publică Necrologul lui Iosif Hodoș, răposat „în al 52-lea an al vieții și al 23-lea al fericitei căsătorii”, „membru al Academiei Române, membru ordinar și secretar II al Asociațiunei Transilvane pentru literatura și cultura poporului român, asesor referințe școlar al Consistoriului arhidiecezan greco-oriental român al Transilvaniei”.

·        1881. Din Șomcuta Mare (Districtul Cetatea de Piatră) învățătorul, dirijorul și culegătorul de creații literare Elie (Ilie) Pop (n. la 28 iulie 1848 în Săpâia) îi trimite lui Iosif Vulcan Pipăruș Voinicul (poveste populară), care va vedea lumina tiparului în „Șezătoarea”, nr. 7/1881, p. 178-182. Sunt relatate în grai popular ales împrejurările nașterii lui Pipăruș Voinicul din boabele de piper pe care fata de împărat le găsește în chilia ei și le înghite, apoi alte episoade de luptă cu zmeii.

·        1881. În nr. 40 al revistei„Familia”, Iosif Vulcan publică o „cronichetă” despre cartea La Alma de Constanța de Dunca-Șchiau, scoasă la Sibiu. În fapt, e o broșură cu povești noi pentru copii, dar pe care revista o salută, căci „acest gen literar are puțini cultivatori”.

·        29 februarie 1881. Prin decret al guvernului imperial, Alexandru Roman a fost numit primul profesor titular de limba și literatura română la Liceul „Premonstratens” Oradea.

·        15 aprilie 1881. Se naște, la Borșa, în Maramureș, Artur Coman, inginer silvic și cadastral, cercetător al naturii, primul ocrotitor maramureșean. A realizat Ierbarul Coman și Fondul Coman. A îmbogățit flora Maramureșului cu aproape 600 de specii. Studiile și cercetările sale au stat la baza declarării unor rezervații naturale, din care amintim „Pietrosul Rodnei”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Pentru contribuțiile sale științifice, numeroase și remarcabile, în Maramureș și în vecinătățile sale Artur Coman a fost gratulat cu apelativul public de „academician”. Ar fi fost un balsam pentru Maramureș chiar și acordarea unui titlu „post-mortem”!

·        6 mai 1881. Adunarea generală a intelectualilor maramureșeni care se declară de acord ca politicile conducătorilor partidei naționale stabilește prin vot reprezentarea cercurilor Sighet, Vișeu și Șugatag la Conferința Partidului Național Român din Transilvania de la Sibiu. Sunt aleși: Mihai Kokenyesdy, Vasile Jurca, dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Gheorghe Rednic și Vasile Jody.

·        12-14 mai 1881. La Sibiu se desfășoară o Conferință Națională având drept scop unificarea celor două partide românești din Transilvania și Banat, „...o consecință logică a evenimentelor că această renaștere politică coincide cu încoronarea lui Carol I-iul rege al României” (Valeriu Braniște, Oameni, fapte, întâmplări, Cluj-Napoca, Dacia, 1980, p. 238).

·        10 iunie 1881. Cu lucrarea intitulată Activitatea lui Vasile Alecsandri în literatura română, Petre Dulfu obține titlul de doctor în filosofie, la profesorul Grigore Silași de la Universitatea din Cluj. Este prima monografie documentară dedicată poetului „Doinelor și lăcrimioarelor”, Teza fiind în maghiară îi redăm titlul original: „Alexandri vazul működése a román irodalom terén”. Grigore Silași, care îl recomandase Bardului de la Mircești pe secretarul Societății de lectură „Iulia” a studenților din Cluj, îi trimite poetului și un exemplar din teză. (Vezi: Laura Temian, Petre Dulfu. Contribuții biobibliografice și documentare. Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Lucrare apărută în cadrul Programului cultural Maramureșul perpetuu, Seria: Personalități maramureșene. Coordonator: Teodor Ardelean, 154 p.).

·        18 iunie 1881. Alexandru Roman îi scrie lui George Barițiu. Despre cererea Comitetului Asociațiunii privind „Expoziția națională”, despre bătălia din colegiul electoral, despre Cosma și luptele lui grele de la Beiuș ș.a. Iar în final, urarea: „D-zeu să te țină întreg și sănătos, drept îndreptând …”.