Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CVVIII)

·        12 mai 1879. O nouă scrisoare de la George Barițiu din Sibiu pentru George Pop de Băsești, prin care îi cere, dacă va mai rosti discursuri „memorabile”, să i le trimită în limba maghiară, promițând nu doar că le va traduce, ci și că le va răspândi în acest fel și celor peste o sută de abonați ai ziarului său din „țara vecină” (adică din Vechiul Regat). Totodată, îl informează pe Badea George că „se lucrează să ne fondăm un ziar cotidian”.

·        13 mai 1879. Cu ocazia dezbaterii Proiectului de lege pentru introducerea limbii maghiare în toate școlile poporale, în Camera magnaților din Pesta, au luat cuvântul: Miron Românul, mitropolit, Ioan Mețianu, episcop, Ioan Vancea de Buteasa, mitropolit, Victor Mihalyi de Apșa, episcop. Cuvântările per extensum au fost consemnate în Protocolul ședinței, iar câteva exemplare litografiate au ajuns la „Telegraful român” și „Gazeta Transilvaniei”, constituindu-se ca adevărate dovezi istorice de bătălie parlamentară „pentru limba română”.

·        16 mai 1879. Despre cele întâmplate în 13 mai 1879 în Parlamentul din Budapesta Alexandru Roman îl informează într-o epistolă scurtă dar cuprinzătoare pe George Barițiu. „Vancia a vorbit cu multă demnitate, cuvântul lui făcu cea mai mare impresiune”, Miron „făcu rău că ceti și cuvântarea, de altminterea foarte neînsemnată”, Mețianu „vorbi fluid și bine”, Mihali „cu mult curagiu și elocință”...

·        17 mai 1879. În epistola către Alexandru Roman, George Barițiu amintește de stenogramele trimise de George Pop de Băsești de la „Casa deputaților”. În rest, chestiuni administrative pe relație cu Academia despre o nouă convocare hotărâtă în 27 septembrie 1878 ș.a.

·        19 mai 1879. În „Observatorul”, II, 1879, nr. 40, p. 159-160 este publicată Cuvântarea ilustrității sale episcopului dr. Victor Mihalyi de Apșa, ținută în Casa magnaților la 13 mai 1879 cu ocasiunea dezbaterii proiectului pentru introducerea limbii maghiare ca studiu obligatoriu în toate școlile poporale.

·        19 mai 1879. La doar trei zile de la scrisoarea în care relata despre „bătălia din Camera magnaților”, Alexandru Roman îi trimite „unchiului” Barițiu o scrisoare în care menționează că îi va expedia și „un exemplariu” din cuvântarea sa, cu textul tradus după „Jurnalul Dietei” (n.n. – discursul său la legea școlară a lui Trefort, ținut în „cestiunea limbei maghiare” în Dieta Ungară).

·        23 mai 1879. În plenul forumului academic român a fost citită Legea nr. 3659 din 4 aprilie 1879, votată de Parlament și promulgată de Domnitorul Carol I prin Decretul din 29 martie 1879, prin care Societatea Academică Română este transformată în instituție de stat, cu denumirea Academia Română. Documentul a fost prezentat de președintele Ion Ghica.

·        23 mai 1879. Membrii Academiei Române, luând cunoștință de noua situație, au trecut la elaborarea noilor Statute, iar în a patra zi a sesiunii s-au înfățișat domnitorului Carol I, pe care l-au invitat să devină Președinte de Onoare.

·        19 iunie 1879. Alexandru Roman prezintă un nou Raport despre starea Bibliotecii, într-o ședință cu o ordine de zi specială legată de transformarea instituției din Societatea Academică Română în Academia Română.

·        21 iunie 1879. Statutele Academiei Române au fost adoptate. În baza acestora, funcționau trei secții: literară, istorică și științifică, iar lucrările se desfășurau pe tot parcursul anului.

·        3 iulie 1879. La propunerea lui Alexandru Roman, membru fondator al Academiei Române, Iosif Vulcan este ales membru corespondent, Secția literară.

·        11 august 1879. Din Cristian, Iuliu Mihalyi de Apșa îi scrie fratelui Victor Mihalyi de Apșa, menționând transferul său la un regiment din Voivodina și relatându-i despre întâlnirea dintre regele Carol I al României și colonelul Albrecht, la Sinaia.

·        20 august 1879. O nouă scrisoare de la Iuliu către Victor Mihalyi de Apșa, cu amănunte suplimentare privind întâlnirea dintre Carol I și colonelul Albrecht, la Sinaia.

·        14 septembrie 1879. Scrisoarea cu această dată către George Barițiu ni-l arată pe Iosif Hodoș foarte preocupat de problemele Asociațiunii, cu deosebire de chestiunea tipăririi Analelor. Într-un fel, era firesc acest interes, datorită funcțiilor ocupate. Iar adresarea cu „d-ta ești expert în asemenea treburi” este o aluzie fină, prietenească la faptul că Barițiu a fost directorul Fabricii de hârtie din Zărnești.

·        Decembrie 1879. La Universitatea din Budapesta Vasile Lucaciu susține „examenele de absolvire a cursurilor fără frecvență ce erau în legătură cu disciplina școlară pe care o preda la liceul din Satu Mare cu ajutorul și sub îndrumarea profesorului Alexandru Roman”. (Din prof. Liviu Tătaru, Scurtă cronologie dr. Vasile Lucaciu; cf. Liviu Botezan, Vasile Lucaciu, începutul activității politice, în „Marmația”, nr. 7/2, Muzeul Județean Maramureș, Baia Mare, 2002).