Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CI)

·        1871.Victor Mihalyi de Apșa publică lucrarea Privire pentru istoria provinciei bisericii greco-catolice a Albei (vezi Ana Hinescu, Arcadie Hinescu, Oameni de ieri și de azi ai Blajului, București, Editura Eventus, 1994, p. 346).

·        1871. În „Convorbiri literare”, nr. 3, Șt. G. Vârgolici prezintă piesa de teatru a d-șoarei Constanța Dunca Martira inimei (1870), în care autoarea condamnă lipsa de răspundere a bărbatului față de copii.

·        14 mai 1871. Revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, an VII, nr. 14, pp. 165-166, publică programul Adunării generale a Societății pentru Fond de Teatru Român în Ardeal, ce urma să se țină în 1 și 2 iunie la Satu Mare. „Această adunare are să formeze un punct epocal în viața națională a confraților noștri din Comitatul Satu Mare, căci ea este prima adunare românească la dânșii”, menționa revista de la Pesta. Din păcate, adunarea a fost amânată pentru primăvara anului 1872.

·        15 iunie 1871. De la Barițiu către Iosif Hodoș, o nouă epistolă, în contextul programei politice românești fundamentate de Hodoș.

·        23 august 1871. În Ședința Societății Academice Române, la propunerea comisiei bibliotecii, se numește o comisie specială care să verifice starea și dotarea bibliotecii și să prezinte apoi un raport. Comisia aprobată a fost formată din Alexandru Roman, V.A. Urechia și I. Caragiani.

·        4 septembrie 1871. Deși nu era filolog de profesie, Iosif Hodoș, membru fondator al „Societății Literare”, a intervenit în Ședința societății „prin observații generale, argumentate, logice și ulterior susținute de G. Sion și acceptate formal de A.T Laurian …” (vezi Florian Roatiș, articolul citat). Este vorba de discutarea primelor cinci coli din Dicționar, redactate de Laurian și Massim.

·        7 septembrie 1871. La propunerea lui George Barițiu, susținută de Alexandru Roman, Pavel Vasici a fost numit membru de onoare și corespondent al Academiei Române. (Vezi Analele Societății Academice Române, tom IV, București, 1872, p. 109 și tom V, pp. 9-10).

·        9 septembrie 1871. O nouă ședință a Societății Literare, viitoarea Academie Română. A.T. Laurian, considerat „titular” al Proiectului de „Dicționar”, examinează observațiile făcute în ședința din 4 septembrie 1871 de către Iosif Hodoș, membru fondator al Societății din partea Maramureșului, și recunoaște justețea și pertinența lor.

·        10 decembrie 1871. Revista „Familia”, ce apărea la Pesta prin contribuția lui Iosif Vulcan, scrie despre pregătirile făcute la Satu Mare și Carei în vederea ținerii Adunării generale a Societății pentru Fond de Teatru Român, încheind informația cu aserțiunea „Bravo fraților sătmăreni!”.

·        1872. Se înființează, la Cluj, Societatea de lectură „IULIA” a studenților români grupați în jurul profesorului Grigore Silași (președinte), la care studentul Petre Dulfu este secretar. Scopul declarat era cultivarea limbii și literaturii române pe toate căile posibile. Studenții erau îndemnați să scrie și lucrări literare originale. Reuniunile au devenit în timp adevărate sărbători naționale, cu dizertații și spectacole. Publicația Societății purta numele adecvat pentru acele vremuri, „Zorile”, fiind condusă de același inimos Petre Dulfu din Tohatul Sălajului. S-a organizat și o Bibliotecă a societății.

·        1-2 mai 1872. Societatea pentru fond de teatru român ține Adunarea generală anuală la Satu Mare. Președinte: Alexandru Roman. Secretar: Iosif Vulcan. Conferențiază Iosif Vulcan: „Schiță de istoria teatrului”. Este prima adunare românească în Satu Mare, cu lume multă și entuziasm mare și primul bal românesc în Sătmar, o adevărată „sărbătoare a reînvierii spiritului național”. Au participat intelectuali români din părțile sătmărene, inclusiv Baia Mare, Șomcuta Mare, Seini. 80 de perechi de dansatori, conduse de avocatul Vasile Indrea din Șomcuta Mare au dansat Hațegana, Bătuta, Romana ș.a.

·        7 mai 1872. Ioan Mihalyi de Apșa prezintă principalele idei călăuzitoare pentru primul ziar românesc din zonă ca organ al Societății de lectură a românilor din Maramureș. Cuprins enciclopedic: principiul politic-românesc național; cunoașterea și studiul istoriei. Arată că în lume au fost totdeauna oameni cu sufletul august, că „românii au o istorie măreață, și frumoasă și interesantă: avem o istorie ce se începe cu mii de ani înaintea constituirii Ungariei”.

·        12 mai 1872. În „Federațiunea”, V, nr. 51, pp. 201-202 este reprodus Programul lui Iosif Hodoș, care definește obiectivele grupării pasiviste-active. Din text am extras: „Transilvania... e patria mea, m-am luptat, mă lupt și mă voi lupta pentru ea... Io sunt ferm convins că transilvănenii mei țin încă la autonomie și independența Transilvaniei; românii transilvăneni țin la limba și naționalitatea lor, țin tare la legile cari sancționează și una și alta. Ei bine! Dar autonomia Transilvaniei, limba oficială, naționalitatea politică a românilor în Transilvania sunt luate. Sunt luate – dar nu pierdute. Ele se pot recâștiga, se pot revendica: ele trebe revendicate … O singură cale legală este: Conchemarea Dietei Transilvaniei … Nouă, românilor, ne trebuie Dieta Transilvaniei și nimic alta. Cine voiește aceasta este amicul nostru, oricare altul este inamic nouă. Asta este, asta trebuie să fie credința politică a românilor, astăzi și totdeauna! …”