Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis

 ·        2 iulie 1928. Cu adresa nr. 28.865, semnată de Ministrul Culturii și Artelor Alexandru Lapedatu, Ministerul a ordonanțat pe seama Primăriei din Baia Mare   suma de 20.000 lei pentru întreținerea elevilor ce vor veni în practică la Școala Băimăreană de Pictură.

·        31 august 1929. Ministrul Industriei și Comerțului, Virgil Madgearu vizitează minele de aur din regiunea Baia Mare.

·        8 septembrie 1929. De Sfânta Maria Mică, are loc sfințirea bisericii ortodoxe române din Baia Mare de către PS Nicolae Ivan, episcopul Vadului, Feleacului și Clujului. Cu acest prilej, ierarhul face vizite pastorale în Cărbunari, Berința, Cărpiniș, Copalnic, Curtuiuș, Fânețe, Trestia, Ciocotiș, Plopiș, Făurești, Lăschia, Finteușul Mare și Văleni.

·        4-5 iunie 1921. Are loc, la Ploiești, în Amfiteatrul Liceului „Sfinții Petru și Pavel”, primul Congres al Asociației Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România. Alături de Gheorghe Munteanu-Murgoci, Ion Ghica ș.a. a fost deosebit de activ inginerul Petre Lucaciu, fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu, care din 1888 a lucrat în Vechiul Regat, cea mai mare perioadă (30 de ani) la Regia Monopolurilor Statului. A condus și salinele Ocnele Mari, Tg. Ocna și Slănic Prahova și a înființat Societatea „Creditul Minier”. A colaborat cu Ludovic Mrazec și I. P. Voitești la realizarea primei hărți cu zăcămintele de sare, prezentată la Paris în 1900. A acumulat o mare avere, devenită suport financiar al Fundației inginer Petre Lucaciu, pe care a pus-o la dispoziția Academiei Române, prin testament, cu scopul „de a crea burse pentru studenții merituoși, dar lipsiți de mijloace, care se dedică studiului ingineriei de mine”.

·        16 mai 1927. Comitetul sătmărean pentru ridicarea monumentului lui Vasile Lucaciu, alegând ca președinte de onoare pe Octavian Goga, ministrul de interne, ca președinte activ pe Preasfințitul Iuliu Hossu, de la Gherla, ca vicepreședinte pe dr. I.C. Barbul, prefectul județului, iar ca secretar pe Augustin Ferențiu, primarul orașului Satu Mare, „însărcinează pe Aurel Popp, artistul cu renume ce a trecut și granițele țării, ca să execute lucrările de artă privitoare la monument”.

·        2 octombrie 1927. La Recea, lângă Baia Mare, a avut loc o grandioasă sărbătoare religioasă și națională prilejuită de împlinirea a 100 de ani (la 6 septembrie 1927) de la nașterea episcopului Mihail Pavel. Manifestarea a fost prezidată de Episcopul Dr. Valeriu Traian Frențiu de la Oradea și Episcopul Dr. Iuliu Hossu de la Gherla. Cu această ocazie, pe zidul bisericii din localitatea natală a lui Mihail Pavel a fost așezată o placă comemorativă.

·        6 decembrie 1925. În „Adevărul literar și artistic”, p. 7, Lucian Blaga face referire la Școala băimăreană de pictură, care, prin pitorescul de excepție al locurilor, a constituit fermentul principal al pelerinajului artistic, deoarece aici, la Baia Mare, „Natura a fost subiect și profesor suveran”.

·        21 iulie 1935. La sfințirea bisericii din Costești, județul Argeș, la care a participat și regele Carol al II-lea, soborul de arhierei și clerici i-a avut în frunte pe patriarhul Miron Cristea și episcopul Nichita Duma al Argeșului. De reținut de către cei interesați că la 15 august 1926 când se sfințește Biserica Mănăstirii Rohia, în prezența episcopului Nicolae Ivan, primul ieromonah a fost Chentirion Sava, trimis aici de la Mănăstirea Stănișoara  din  Munții Coziei, de către episcopul Nichita Duma de Argeș, fost protopop al Cetății de Piatră (1906-1912), cu sediul la Tg. Lăpuș. Născut la 26 aprilie 1864 în Săcalu de Pădure, comitat Mureș-Turda, Nichita Duma este ales la 5 iunie 1923 episcop al Argeșului, păstorind aici până la moarte – 16 aprilie 1936.

·        12 decembrie 1926. În saloanele Cazinoului din Baia Mare, prof. univ. dr. Nicolae Drăganu, de la Universitatea din Cluj a conferențiat despre „Miron Costin”.

·        3 noiembrie 1926. Trece în eternitate, la București, la vârsta de 61 de ani, după o scurtă suferință, Petre Lucaciu, fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu. S-a născut la 15 ianuarie 1866, la Baia Mare. A urmat Academia de Mine din Schemnitz. În 1888 se angajează în Vechiul Regat, inclusiv în București, 30 de ani lucrând doar la monopolurile statului. A colaborat în diverse structuri cu mari personalități ale științei și tehnicii românești, iar prin testament și-a lăsat averea, în valoare de circa 15 milioane de lei, Academiei Române, fiind cel mai important donator transilvănean.

·        1923. La Tipografia Națională S.A. din Cluj este publicată lucrarea George Pop de Băsești (Cuvântare festivă) de Valeriu Braniște.

·        28 mai 1924. Petre Dulfu îi scrie lui Gheorghe Bogdan-Duică în legătură cu corespondența dintre Vasile Alecsandri și profesorul său Grigore Silași din Cluj, prin care Bardul de la Mircești se exprimă favorabil cu privire la încercările literare ale tânărului P. Dulfu.

·        1 octombrie 1924. Episcopul Iuliu Hossu îl numește pe Alexandru Ciplea profesor titular la Catedra de Istorie și drept bisericesc de la Academia Teologică din Gherla.

·        29 noiembrie 1924. Casa de citire „Nicolae Iorga”, prin comitetul său de conducere, organizează o serată artistică în saloanele Palatului Cultural din Sighetu Maramației, pentru a aduna fondurile necesare instituirii unei biblioteci publice.

·        Octombrie 1924. Cu ocazia Congresului medicilor din județul Maramureș a vorbit participanților prof. Emil Hațieganu.

·        1924. La Cluj este tipărită lucrarea lui Onisifor Ghibu Catolicismul unguresc din Transilvania și politica religioasă a statului român. De la pagina 166  începe capitolul „Maramureșul românesc invadat de străini”.

·        17 martie 1925. Se prezintă la Sighetul Marmației, cu deosebit succes la public, drama  Apus de soare de Barbu Șt. Delavrancea. În rolul principal a evoluat Constantin Nottara.

• 23 septembrie 1925. Președintele ASTREI, Vasile Goldiș a vizitat Despărțământul Baia Mare, ocazie cu care a ținut și o conferință publică despre rolul Asociațiunii în viața poporului român.