„Biblia dezvoltării”, criticată de ONG-uri

Mai multe organizaţii critică, printr-o scrisoare deschisă, adresată Ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, documentul denumit Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020, pe care însăşi Comisia Europeană l-a catalogat drept shopping list. Un document care costă 1,9 milioane de Euro şi care, potrivit specialiştilor, ne aduce prejudicii grave.

Mai multe ONG-uri critică documentul denumit Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, practic, “Biblia” viitoarelor fonduri europene din exerciţiul 2014-2020. Un document extrem de important, tratat în dulcele stil românesc: cu nepăsare. Pentru care însă vom plăti 1,9 milioane de Euro.

Organizaţiile semnatare a scrisorii deschise solicită Ministrului Fondurilor Europene retragerea documentului din consultare şi propunerea unei analize care să conţină viziunea Guvernului României cu privire la priorităţile de finanţare în următorul ciclu financiar şi implicit viziunea de dezvoltare a investiţiilor din România în perioada 2014 - 2020. Motivul?

„Potenţialele efecte ale unui asemenea document superficial sunt mult mai grave decât cele pe care le constatăm astăzi în urma slabei pregătiri şi a necoordonării între cei care au stabilit priorităţile de finanţare din actualul exerciţiu financiar”.

Potrivit ONG-urilor, documentul - pregătit cel mai probabil de echipa de consultanţi, beneficiară a contractelor de asistenţă tehnică în valoare de peste 1 milion de euro, acordate în cursul anului 2012 - este preponderent statistic, descriptiv pe domeniile acoperite, fără să contureze opţiuni concrete privind domeniile în care se vor face investiţiile în cadrul obiectivelor tematice identificate: „regretăm să constatăm faptul că Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene, îşi poate asuma public un asemenea document care, în pofida a ceea ce pretinde, nu conţine elemente vizionare autentice, nu pleacă de la punctele slabe deja constatate în implementarea actualelor Programe Operaţionale (implicit de misiunile de audit ale Comisiei Europene), nu oferă idei de posibile soluţii.

În schimb, documentul abundă în folosirea clişeelor (cuvântul eficient apare de numai puţin de 63 de ori) şi exprimărilor mai degrabă generale, goale de orice conţinut. România, prin guvernanţii ei, are datoria de a prezenta Comisiei Europene, dar şi opiniei publice din România, un document strategic bine articulat, acesta orientând fundamental dezvoltarea investiţiilor din România pe următorii ani. În condiţiile de faţă, superficialitatea documentului intitulat „Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020 va avea efecte mai grave decât cele pe care le constatăm astăzi în urma slabei pregătiri şi necoordonării între cei care au stabilit priorităţile de finanţare din actualul exerciţiu financiar”.

În mod normal, după primele luni ale anului 2013, Ministerul Fondurilor Europene ar fi trebuit să supună consultării publice un document cu adevărat vizionar despre priorităţile de investiţii/de dezvoltare din următorii ani din România şi care să prezinte profesionist cel puţin două scenarii de structurare a programelor operaţionale: unul în situaţia în care criza economică se prelungeşte/se agravează şi altul pentru situaţia în care România va atinge obiective de dezvoltare macroeconomică prin care se va reuşi stabilizarea ţării. Acest lucru este cu atât mai grav, cu cât România este deja în întârziere în ceea ce priveşte procesul de consultare publică pe marginea priorităţilor sectoriale de finanţare 2014-2020, ministerele epuizând formal consultările tematice cu societatea civilă, iar Guvernul eschivându-se de la a explica public soluţiile de reorganizare a arhitecturii instituţionale pentru a asigura un management mai eficient al fondurilor structurale viitoare.

Documentul criticat este primul rezultat (varianta de lucru) al unei licitaţii publice atribuită pentru suma de circa 1,9 milioane RON unui consorţiu condus de compania italiană: Fondazione Giacomo Brodolini.

„Comentariile făcute în documentul: Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020 dovedesc o slabă cunoaştere atât a autorilor, cât şi a Ministerului Fondurilor Europene - care a asumat acest document - asupra realităţilor locale din România şi, mai grav pentru România, indică faptul că ideile lansate nu au plecat de la o identificare corespunzătoare a nevoilor. Altfel, nu ne putem explica cum s-a reuşit ca, din toate nevoile enunţate în legătură cu grupurile vulnerabile, documentul să propună drept obiective prioritare: pentru romi - creşterea accesului grupurilor vulnerabile (ex: Roma) la resurse IT (pag. 78) iar pentru persoanele cu dizabilităţi - să se refere exclusiv la instituţionalizarea copiilor fără nicio referire la alte categorii de beneficiari ai sistemului de asistenţă socială şi la problemele acestora”- se arată în document.