Bazinul din Baia Mare e o ruina

Desi bazinul “Gheorghe Demeca” este plin 14 ore pe zi, instalatia de ventilatie functioneaza cand vrea. Peretii se urnesc periodic, iar apa (chiar daca este dezinfectata o data la 24 de ore) se schimba la 4 sau chiar 6 luni. Bazinul “Gheorghe Demeca”, dat in folosinta in 1976 (odata cu intregul complex sportiv din parcul Mara), a suferit de-a lungul timpului degradari repetate, in special degradari ale peretilor interiori, ca urmare a diferentei de temperatura dintre mediul interior si exterior. Chiar daca bazinul functioneaza neintrerupt de 29 de ani (aducand venituri importante Directiei de Sport a Judetului Maramures), aceasta problema nu a putut fi niciodata rezolvata. Desi cheltuielile repetate cu refacerea peretilor sunt echivalente cu costul unui aparat de ventilatie performant, s-a mers pe principiul mioritic: “sa carpim azi, pentru a avea ce carpi si maine”. In bazinul baimarean apa se recicleaza odata la 24 de ore, dar este schimbata total doar de 2-3 ori pe an. Iar atunci cand se schimba si anotimpul este prielnic, apa este golita in bazinul descoperit de alaturi, operatiune care sfideaza orice normalitate. De peste doi ani, adeverinta medicala ce atesta faptul ca cei care intra in bazin nu sufera de boli de piele nu mai este solicitata (!), mergandu-se pe “incredere” si pe varianta eliminarii riscurilor prin filtrarea apei. Cornel Savoiu, inca director al DSJ Maramures, se arata satisfacut de modul in care decurg treburile la bazin: „am reusit sa atragem foarte mare parte din populatie (mai ales cea tanara) la bazin, lucru pe care-l consider extraordinar. Avem un proiect in derulare pentru investitii si speram sa primim de la ANS banii solicitati”. In viitorul apropiat se intentioneaza inlocuirea instalatiei de ventilatie cu dispozitive moderne (actualul aparat are un consum energetic foarte mare), refacerea izolatiei termice a peretilor si montarea de geamuri termopan pe fatada estica (pentru conservarea caldurii), inlocuirea tablei cutate de pe acoperis si schimbarea filtrelor pentru apa. Dar cand va fi acest perpetuu „viitor apropiat”, doar Savoiu poate sti. Desi calitatea apei este laudata in stanga si in dreapta, filtrele pentru apa au implinit venerabila varsta de aproape 30 de ani, fiind cele cu care a fost dotat bazinul la infiintare! Din 1998 lucrarile de modernizare ale bazinului au fost inexistente, iar remarca singurului maramuresean prezent la Olimpiada, inotatorul Stefan Gherghel (“bazinul arata ca si acum 15 ani”) lasa un gust amar pe cerul gurii diriguitorilor sportului maramuresean. Bazinul care a propulsat-o pe Noemi Lung si pe alti campioni ai natatiei striga dupa ajutor. Cei care ar trebui sa i-l dea, se fac ca ploua. Ca-n “Sala Sporturilor nautice”. Cronologia unui bazin de inot 1976 – Bazinul de inot “Gheorghe Demeca” este dat in folosinta impreuna cu intregul complex sportiv din parcul Mara l 1978 – Se monteaza tavanul fals de aluminiu si instalatia electrica l 1988 – Se realizeaza hidroizolatia bazinului tip sarpanta (stabilizata pe scheletul de beton) l 1990 – Are loc inlocuirea geamului simplu cu geam termopan pe fatada vestica a cladirii (pentru conservarea caldurii) l 1991 – Se instaleaza prima centrala termica (cu costuri de intretinere ridicate) l 1997 – Montarea noii centrale termice l Periodic (o data la 2-3 ani) au loc lucrari de refacere a peretilor interiori ca urmare a formarii fenomenului de condens al apei l 2000 – Se incep lucrarile pentru inlocuirea sistemului de filtrare a apei si de montare a unui nou sistem de ventilatie l Programul de functionare: 7,30-21 l Tarifele practicate: 30.000 lei/ora pentru publicul larg l 30.000 lei/ora/culoar pentru sportivii de performanta. Valer Zaharie: “Apa din bazin se deverseaza in cel de afara (!)” Valer Zaharie lucreaza de peste 30 de ani in domeniul constructiilor si din ’90 s-a ocupat de administrarea bazei sportive ce include si Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca. “Apa se schimba o data la 4-6 luni, dar este filtrata zilnic. In urma analizelor de laborator decidem cantitatea de sulfati de aluminiu sau de cupru (folositi ca dezinfectanti) cu care tratam apa. Nici nu se pune problema ca apa ar fi murdara. Pot afirma cu certitudine ca apa din reteaua municipala este mai murdara decat cea in care inoata sportivii, de aceea nu exista pericolul unor contaminari, asa cum circula anumite legende legate de bazin. E adevarat ca de cativa ani nu se mai solicita adeverinta medicala la intrarea in bazin (desi ar fi normal!), dar nici nu am avut in ultima perioada evenimente deosebite legate de aceasta problema. Cred ca sunt putine bazine in Romania care au o calitate a apei precum cea de aici. Nu vad nici o problema in faptul ca apa din bazinul acoperit se deverseaza in cel de afara (!). E mult mai placuta o apa la 26 de grade decat una rece, direct din reteaua orasului. Avem mari probleme legate de izolatie si condens si speram sa le putem rezolva, insa e nevoie de bani pentru un ventilator performant”, a explicat Zaharie Cum vede fiecare? “Peste 40 % din populatia scolara a judetului Maramures invata inotul la acest bazin. Putine orase din tara se pot mandri cu acest lucru.” – Cornel Savoiu, director Directia Judeteana pentru Sport Maramures “E o rautate ceea ce se spune despre ciupercile de la bazin si despre schimbatul apei. Nu exista riscul imbolnavirilor, mai mult, compozitia apei este analizata zilnic.” – Valer Zaharie, tehnician constructor al DSJ Maramures “Bazinul arata mai rau ca si acum 15 ani. Nu exista interes prea mare ca bazinul sa arate modern. Alte orase, precum Pitesti, sunt modele de urmat” – Stefan Gherghel, inotator, finalist olimpic la Atena, singurul maramuresean prezent la Olimpiada Claudiu BABAN